Întotdeauna am apreciat oamenii care au talentul de a confecționa, a lucra manual. De la împletitul ciorapilor de lână, croșeta, lucrul cu mărgelușele – toate le-am admirat și în permanență am căutat să-i aduc în prim-plan în materialele semnate de mine pe acești oameni. Așadar, și în această ediție interlocutoare a mea e o persoană care muncește cu dăruire de sine atunci când realizează ceva handmade. Tatiana Mahu, pentru că ea este protagonista noastră de azi, mi-a atras atenția prin accesoriile neobișnuite, pline de culoare, care le face. Deci, vă invităm ca să o cunoașteți.
— Pe scurt despre Tatiana Mahu
— M-am născut în satul Mircești. Chiar dacă e o localitate mică, pentru mine e cel mai frumos din lume și ocupă un loc special în inima mea. Tata, Ilie Mahu, e originar din Mircești, mama, Maria Eni, familia de fată mare, din satul Măgurele. Suntem o familie mare. Am doi frați și trei surori. Sunt căsătorită. Am absolvit școala din sat, apoi Școala Profesională, fosta SPTU 28 din Bălți, specializarea croitorie.
— De la cine ați moș-tenit pasiunea pentru lucrul manual?
— Cred că de la mama. Ea avea multe broderii, realizate în tehnica „în cruciulițe”, cosea plapume (cum se spune la noi ogheal). Mamei îi plăcea să facă totul cu mâna ei. Și pe noi ne-a învățat această dragoste de a face totul cu mâinile noastre.
— Ce vă place cel mai mult să confecționați?
— Îmi place foarte mult să confecționezi lucrări mai deosebite, chiar aș putea spune complicate. Aș menționa accesoriile pentru nunți, cumetrii, lădițe și multe altele.
— Care a fost prima lucrare și ce a reprezentat ea?
— Mai exact primele lucrări. Au fost pentru finii noștri, mai bine spus pentru finuța Liza. Ea m-a inspirat.
— Am înțeles că lucrați și la comandă. Când ați vândut prima lucrare și ce a fost?
— Prima lucrare nu a fost vândută. Am făcut pentru botez la nepoțel. Am avut o satisfacție nemaipomenită. Am uimit pe toți atunci.
— Cât timp vă ia ca să realizați o lucrare?
— În dependență de comandă. Uneori chiar și în 30 minute pot să fac o lucrare. Îmi aduc aminte că trebuia să plecăm în ospeție la nași și am realizat un cadou în 40 de minute. Deci, totul depinde de mărimea lucrării, eveniment.
— Care a fost cea mai complicată lucrare a dvs. și ce a fost?
— Știți nicio lucrare nu e complicată. Vorba ceea – ochii sperie, mâinile bucură. Cred că mi s-a părut complicată prima lucrare plătită, pentru că eram emoționată. Erau accesorii la nuntă de la buchetul miresei până la lumânări. Am avut emoții mari, însă atunci când le-am terminat a fost ceva foarte frumos. Mirii au rămas foarte mulțumiți.
— Cum reacționează oamenii, în general, la lucrările dvs.?
— „Nu m-am așteptat la așa frumusețe!”, „Mânuțe de aur ai!”, „De unde ai toate aceste idei?”. Cam așa e reacția lor, ceea ce mă motivează enorm ca să fac alte modele și mai inedite.
— Există numeroase ramuri ale meșteșugăritului. De ce ați ales anume să realizați accesorii pentru nunți, cumetrii, botezuri?
— Nu fac numai accesorii pentru asemenea evenimente. Confecționez mărțișoare, accesorii pentru fetițe, înfrumusețez sticle. Am încercat și altele ramuri ale meșteșugăritului, dar acestea mi s-au primit cel mai bine. Dintotdeauna îmi place să fac lucrări manuale.
— Familia vă sprijină în pasiunea dvs.?
— Da! Toți așteaptă întotdeauna ceva nou și frumos.
— Dacă ați descrie pasiunea dvs. ca pe o persoană cum ar fi?
— O-o-o. Acum mă simt în situația aceea când rămâi fără cuvinte. Cum aș descrie-o? Ar fi un singur cuvânt, dar care ar cuprinde totul, specială.
— De unde luați materia primă?
— E foarte dificil în Ungheni să găsești materia primă. Facem comandă on-line.
— Cum află oamenii de dvs., adică cum vă promovați?
— Cea mai accesibilă metodă de promovare – Internetul. Apoi, am cunoscuți mulți și deja vechii clienți, care au rămas mulțumiți de ce fac.
— Ați participat la vreo expoziție organizată la evenimente publice din orașul Ungheni?
— Am fost invitată la Palatul de Cultură Ungheni de către Aliona Mitrofan la un târg de caritate. Era un caz al unei fetițe.
— Ce vis mare are Tatiana Mahu, legat de pasiunea ei?
— Un vis îți dă aripi să trăiești. Aș dori mult să fac ore cu mici prințese, să le dovedesc că lucrul manual e ceva frumos. În ziua de azi sunt toți ocupați cu rețelele sociale.
— Ce alte pasiuni mai aveți în afară de lucrul manual?
— Îmi plac foarte mult florile. Am o colecție de violete, o colecție mică de orhidee.
