În ședința din 12 august, Curtea Constituțională a examinat mai multe sesizări comasate, care se referă la articolul 287, al.1 al Codului penal aplicat în cazul infracțiunii de huliganism, relatează IPN.
În conformitate cu specificul sesizărilor, Curtea a examinat sintagmele „acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea public” și „acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită”. Momentul-cheie este că în funcție de interpretare, actul de huliganism poate fi ajustat și articolului contravențional, dar și celui de infracțiune penală.
Într-un briefing de presă după ședință, Domnica Manole a explicat că „deosebirea dintre contravenția și infracțiunea de huliganism constă în prezența sau lipsa acțiunilor adiacente”. Acestea, la rândul lor, reprezintă „aplicarea violenței asupra persoanelor, amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor și opunerea de rezistență violentă în fața reprezentanților autorităților care combat actele huliganice”.
Curtea a constatat că în locuțiunea „acțuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică„ prezintă probleme doar termenul „grosolan”, care vrea să stabilească intensitatea încălcării ordinii publice. Dar „nu sunt clare modul și criteriile de evaluare a acestei intensități”, a apreciat Curtea, în timp ce lipsa unor acțiuni de violență exclude aplicabilitatea articolului 354 din Codul contravențional, fapta urmând a fi tratată déjà ca o infracțiune de huliganism.
„Astfel, termenul „grosolan” din articolul 287 al.1 din Codul penal complică în mod inutil formularea legii. Aceasta generează o stare de incertitudine juridică și crează impedimente la interpretarea articolului de cătrei instanțele judecătorești”, a menționat Domnica Manole.
Iar pentru a se lămuri cu sintagma „acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită”, Curtea a analizat interpretarea oferită de Curtea Supremă de Justiție, constatând că aprecierea „cinism deosebit” a fost explicată cu utilizarea altor expresii echivoce, cum ar fi „încălcarea insistență și demonstrativă a regulilor morale”, „purtarea nerușinată în prezența altor persoane”. În acest sens, „explicațiile CSJ nu au clarificat norma în discuție și nu au instituit vreun reper obiectv care să asiguree previzibilitatea aplicării acestei norme de către organele de urmărire penală si instanțele de judecată”, a precizat Domnica Manole.
În practică, a explicat președinta CCM, interpretarea noțiunii de cinism este efectuată într-o măsură determinantă în baza convingerilor personale sau a percepțiilor subiective ale persoanelor care aplică legea penală. Destinatarul normei se află într-o stare de insecuritate juridică, ceea ce a permis Curții să costate că prevedera legală nu îndeplinește standardul calității legii penale.
Cât privește „acțiunile care se deosebesc prin cinism”, Domnica Manole a relevat deciziile CSJ care spun că „acțiunile manifestate prin obrăznicie deosebită” atentează la obiecte materiale. În context, CCM a admis că deși există alte norme penale sau contravenționale care asigură protecția unor valori similare, totuși, ține de decizia (subiectivă) a persoanelor care aplică legea penală să delimiteze huliganismul de alte fapte, „în funcție de obiectul și urmările infracțiunii sau contravenției, de intenția făptuitorului, de motivele, scopurile și circumstanțele comiterii faptei”, a specificat Domnica Manole.
Ca rezultat, Curtea Constituțională a stabilit că noțiunile de „grosolan” și fraza „cinism sau” din art 287 al.1din cod penal al RM contravin legii supreme a țării.
