Conform datelor UE, 82 la sută din locuitorii Moldovei știu despre sprijinul financiar al Uniunii Europene, dar numai 58 la sută îl consideră eficient. Totodată, conform datelor unui sondaj executat la comanda „Parteneriatului estic”, 63 la sută din moldoveni au încredere în UE, iar 61 la sută au o închipuire pozitivă despre UE. Participanții dezbaterilor publice „Cum și cui ajută Uniunea Europeană în Republica Moldova” au examinat de ce în condițiile creșterii nivelului de încredere și a simpatiei față de UE se mențin îndoielile privind eficiența susținerii europene Acestea au fost organizate la IPN în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”.
Conform opiniei comune a participanților la dezbateri, situația e cauzată de politizarea excesivă a chestiunilor de dezvoltare a țării, alternarea frecventă a guvernelor și lipsa de finalitate a reformelor. „UE a schimbat accentele și a trecut la cooperarea directă cu autoritățile locale și oamenii de afaceri, dar puterea centrală mai are încă un rol important, inclusiv în accesarea resurselor de dezvoltare, – a relevat directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui. – UE dispune de practici reglate, dar nu prea înțelege starea de lucruri din țările post-sovietice, când puterea centrală nu dispune de suficientă încredere pentru ca resursele să fie folosite conform destinației și eficient”.
Viorel Furdui consideră că Moldova suferă de o insuficiență a mijloacelor interne necesare modernizării tuturor sferelor de activitate, ajutorul extern având o importanță excepțională. „Dar pentru ca ajutorul să fie oferit pe deplin sunt necesare semnale atât din partea societății, cât și a statului. Însă autoritățile centrale nu emit asemenea semnale. Avem doar salturi dintr-o parte în alta și încercări de a sta în două bărci, ceea ce nu deschide mai multe uși”, – a observat directorul executiv CALM.
„Avem o abordare foarte centralizată a dezvoltării, aceasta e și una dintre cele mai grave probleme. Dacă am avansa în decentralizare, am avea la nivel local mult mai multe inițiative”, – consideră Viorel Furdui.
Problema centrală le generează pe celelalte. „Puterea locală e dependentă de cea centrală, nu dispune de fonduri, are probleme cu distribuirea resurselor europene, nu e capabilă să asigure cofinanțarea proiectelor mari”, – enumeră expertul.
„Situația e de așa natură, că pe loc avem mai multe persoane cu viziune statală decât în centru. Dar procesul descentralizării e blocat și la nivelul puterii locale, care e cu mâinile legate”, – spune directorul executiv CALM.
În viziunea directorului executiv al Asociației producătorilor și exportatorilor de fructe „Moldova Fruct” Iurie Fala, după semnarea Acordului de Asociere RM – UE, agrarienii au obținut posibilitatea de a comunica cu colegii din țările Parteneriatului estic și să aplice tehnologii moderne, dar mesajul din partea puterii centrale n-a contribuit la menținerea intensității acestui proces. „Viteza reformelor lasă de dorit, iar multașteptata armonizare a legislației se face mai mult pe plan cantitativ, decât calitativ”, – a subliniat Iurie Fala.
El spune că reforma de decentralizare a puterii începută în 2017 așa și n-a devenit un motor al dezvoltării. „Totuna trebuie să mergem să ne căciulim la Chișinău pentru bani ba de una, ba de alta. Aceasta împiedică dezvoltarea businessului, are de suferit mult dezvoltarea mediului rural ”, – spune directorul executiv al „Moldova Fruct”.
„Am făcut multiple sesizări că instituțiile de stat nu funcționează. Agenția pentru intervenții și plăți în agricultură trebuie să aibă în sarcină implementarea proiectelor. Pe când noi de 8 – 9 ani tot batem apa în piuă, batem pasul pe loc, ne dăm peste mână unul altuia. Birocrații responsabili de agricultură și dezvoltarea regională ba își fac valizele, ba le desfac. De aici vine demotivarea de muncă, încetineala în reforme și lipsa înțelegerii de ce se face în țară”, – e convins Iurie Fala.
„Dacă am încerca să reprezentăm grafic relațiile noastre cu UE, se prea poate să constatăm tendința de reducere a acestora”, – a remarcat în cadrul dezbaterilor expertul permanent al proiectului Ștefan Gligor. El a amintit că scepticismul UE se menține din 2015, când în Moldova au fost stopate multe proiecte europene, „Uniunea Europeană a fost șocată de „furtul miliardului”, de nivelul corupției în eșaloanele înalte, de implicarea autorităților în scoaterea miliardelor de dolari din Rusia. Nimic de mirare că UE a schimbat abordarea privind ajutorarea Moldovei, a mutat accentul de pe cooperarea cu autoritățile centrale pe susținerea mai activă a comunităților locale și a oamenilor de afaceri. Puțin probabil că această abordare se va schimba în viitorul apropiat”, – spune Ștefan Gligor.
Totodată, guvernarea „va continua să-și asume merite străine”, e convins expertul. „Cine din Moldova își pune întrebarea și știe că sute de oameni își ridică salariul datorită banilor acordați de UE? Săptămâna trecută au venit 30 de milioane de euro. A făcut vreun efort Guvernul nostru ca să explice acest ajutor?”, își dă întrebări retorice expertul.
El a amintit că „UE acordă Moldovei ajutor de zeci de ani, dar nici până în ziua de azi nimeni în țara noastră nu a avut grijă ca să existe un instrument eficient de contabilizare a acestui ajutor, de informare și propagare”.
În cadrul proiectului UE „Parteneriatul estic” deja al șaselea an au loc chestionări în șase țări ale PE:
Dezbaterile publice „ Cum și cui ajută Uniunea Europeană în Republica Moldova” au fost organizate în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”, realizat de Agenția de știri IPN cu concursul Fundației Hanns Seidel.
