Nu este pentru prima dată când vorbim despre protejarea de impurificare a arterei acvatice Prut, care aprovizionează cu apă localitățile situate de-a lungul malului, iar vara este o zonă de agrement. Au fost mai multe proiecte în timpul cărora s-a mers pe râu, s-a văzut, s-a concretizat, s-a discutat în cadrul meselor rotunde, s-au organizat seminare, dar aceste activități nu au făcut ca râul să fie mai curat.
În vara anului 2011, în urma rezultatelor expe-dițiilor formate din hidrologi, biologi, chimiști și alți specialiști s-a constatat că starea ecologică a Prutului rămâne alarmantă și aici există mai multe probleme legate de calitatea apei decât în Nistru, iar unul dintre principalii factori ai poluării râului sunt afluenții săi. Gunoiștile nesancționate de pe maluri reprezintă un pericol major pentru sursele acvatice, iar stațiile de epurare a apelor uzate nu curăță râul. Apropo, în 2006, s-a constatat că apa din râul Prut este moderat poluată. S-a schimbat ceva în bine de atunci? E puțin probabil, dacă judecăm după fotografiile trimise de unul dintre cititorii noștri. Ce poate fi întreprins în mod concret pentru ca Prutul să devină mai curat? Cum să-i facem pe oameni să înțeleagă că Prutul nostru, cel care ne dă apă, trebuie menținut curat și acesta e un lucru de importanță vitală nu numai pentru noi, ci și pentru generațiile viitoare?
„Nu cred că ceea ce voi spune va fi pe placul tuturor, dar consider că zona râului e necesar să devină rezervație, să fie îngrădită, doar într-adevăr Prutul e bogăția noastră. Cum să fie curățat? Mânecile suflecate nu vor ajuta. Dar, dacă stai să te gândești, pe mal este un stăpân – ÎS „Silva-Centru”, mai există un serviciu – Inspecția pentru Protecția Mediului. Fără acordul lor nu poți intra acolo, nici să te odihnești – imediat vor veni stăpânii. Ați văzut cum se taie copacii? Toate surcelele zboară în Prut. De educație depinde ca oamenii să nu arunce gunoi pe malurile râulețelor. În satul Petrești este un mic râu unde de asemenea se aducea gunoi, dar nu se mai procedează astfel. Trebuie de lucrat, de explicat”, a spus Mihail Starașciuc, secretarul Consiliului local al comunei Petrești.
Potrivit Valentinei Lincovschi, primarul comunei Morenii Noi, care trăiește pe malul Prutului, e destul să privim malul opus: românii l-au consolidat, peste tot e ordine și curățenie, totul e la nivelul cuvenit. La noi așa ceva nu există, în râu este și gunoi, și bârne putrede, Dânsa consideră că chestiunea trebuie rezolvată la nivel național, în întreaga țară. Chiar dacă ai curăța o bucățică vizavi de satul tău, gunoiul oricum va fi adus de valuri. Oamenii cu timpul vor înțelege ce e voie și ce nu, doar mentalitatea e foarte greu s-o schimbi. Uitați-vă ce situație avem cu pungile de plastic, care zac în pământ o sută de ani și nu se descompun, iar oamenii nu pot înțelege că până și strănepoții noștri vor suporta consecințele. E bine că unele magazine au început să utilizeze ambalaje de hârtie. „Cred că oamenii vor înțelege cu timpul. Cu câți ani rămânem în urma Occidentului? În 1985 am fost în Cehia, încă pe atunci acolo nu era niciun fir de gunoi. Cu timpul, cred, va ajunge și la noi. Se cere timp”, a încheiat pe o notă optimistă primarul. Iar deocamdată vom mai bea apă impură.
Valeriu Jurba, consilier municipal, fiind întrebat cum putem face Prutul mai curat, a răspuns: „Să nu aruncăm gunoi”. Dar cum să-i obișnuim pe oameni cu ordinea și curățenia, să-i învățăm a se comporta cu natura fără a-i dăuna? Numai prin amenzi uriașe. Uitați-vă, bunăoară, la legea privind controlul tutunului, acum se tem să fumeze în locuri interzise. „Dar ce să vorbim despre natură, dacă vedem ce se face chiar în centrul orașului, lângă unele magazine serioase. S-au amenajat platforme de gunoi pe care sunt instalate containere, iar deșeurile sunt aruncate alături. Și mai dorim să fie curată natura? Deci numai un control riguros și amenzi. Aceasta e opinia mea subiectivă”, a spus dânsul.
