În luna septembrie, Banca Mondială (BM) în Moldova efectuează un sondaj de opinie, având drept scop demonstrarea gradului de impact al COVID-19 asupra business-ului local. Un altul este programat pentru luna decembrie. Atunci imaginea consecințelor pandemiei asupra economiei moldovenești va fi completă. La moment, situația poate fi elucidată în baza datelor din luna mai, obținute de Reprezentanța din Moldova a BM, a cifrelor colectate de sociologi și rezultatelor cercetărilor efectuate în cadrul proiectelor europene vizate. Și ce este îmbucurător – această imagine nu este atât de pesimistă.
Tablou în diferite culori
După cum a constatat BM în Moldova, deja în primăvară, o treime din întreprinderi au trecut la activitatea on-line, un sfert din ele și-au extins rețeaua de livrare a mărfurilor și serviciilor, iar 3% din companii au sporit vânzările.
Conform indicilor „Barometrului opiniei publice” din luna mai, circa 74% din lucrătorii angajați în Moldova au muncit în regim normal. Doar 16,3% au lucrat la distanță. Pe timp de pandemie, veniturile a 61% din familii au crescut. Salariile s-au redus doar la 34,1% din angajați.
Desigur, sunt ramuri, care vor simți impactul crizei sanitare încă o lungă perioadă de timp. Aceasta vizează, în primul rând, restaurantele și hotelurile, turismul, precum și finanțele, construcțiile, transportul, sfera serviciilor publice și învățământul. Întreprinderile industriale și companiile din sfera serviciilor, de asemenea , mai au de a-și recupera pierderile. În aceste sectoare, vânzările s-au diminuat în primăvară cu 65% și, respectiv, cu 53%. Dar, la general, sectorul real moldovenesc a demonstrat capacitatea sa de a se adapta la șocuri. Și trebuie să recunoaștem, i-a fost dat să înfrunte noua și necunoscuta provocare nu de unul singur.
Grantul a venit la timpul potrivit
Chișinăuianul Denis Buța este una din persoanele care a supraviețuit invaziei pandemice grație ajutorului și susținerii acordate de Uniunea Europeană. COVID-19 l-a găsit pe antreprenor în momentul ajustării producției de bere Kraft. În ianuarie, el a primit un credit nerambursabil de 250 de mii de lei în cadrul programului PARE 1+1 și a investit banii în procurarea utilajului. „Grantul a venit la momentul potrivit. Am produs și vândut mai puțin decât am planificat, dar am reușit să intrăm pe piață”, spune Denis Buța, fiind convins, că banii europeni l-au ajutat să-și pună afacerea pe roate într-o perioadă dificilă.
Programul PARE 1 + 1 este implementat în Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, la fel ca toate programele și proiectele prezentate în acest articol.
Angela Sobol din satul Vărvăreuca, raionul Florești a început prima în Moldova să producă cereale fără gluten, arome, îndulcitori și coloranți. Afacerea și-a lansat-o acum cinci ani, dar în perioada pandemiei i-au sporit vânzările cu 30%.
Antreprenoarea a primit un grant prin proiectul PNUD/AdTrade și a folosit acești bani pentru a intra în una dintre cele mai mari rețele comerciale din Moldova. Ea și-a revizuit strategia de marketing, a elaborat noi oferte și și-a lansat afacerea printr-o imagine atractivă.
De altfel, Angela Sobol și-a început propria afacere datorita ajutorului și asistenței UE. „Dacă nu ar fi existat primul Grant al Uniunii Europene, oferit pentru procurarea utilajului prin programul „Măsuri de consolidare a încrederii”, atunci nici afacerea nu ar fi fost lansată”, recunoaște antreprenoarea.
Să învățăm și iar să învățăm
Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în sectorul privat al economiei moldovenești constituie 95%. În cadrul IMM-urilor sunt angajate aproape două treimi din populația țării. Însă, după cum a constatat în cadrul unui studiu Programul Națiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD) în Moldova, doar jumătate din aceste companii, înainte de pandemie, aveau elaborate strategii pe caz de situații de criză. COVID-19 a impus antreprenorii să conceapă într-un nou mod organizarea și perspectivele propriei afaceri.
„Inovațiile și capacitatea de a te adapta rapid la noile condiții sunt elementele obligatorii ale dezvoltării durabile a afacerii. Orice criză, inclusiv provocată de un nou coronovirus, este o radiografie care demonstrează punctele vulnerabile ale companiei”, consideră Vladimir Imbirovschi, directorul general al Santino-Ser-vice. Întreprinderea sa este specializată în fabricarea produselor din mase plastice și a reușit să însușească rapid instrumentele de vânzare on-line, inclusiv în străinătate.
Co-fondatorul și administratorul unei companii de confecționare a uniformelor și echipamentului de protecție, Maria Pleșca, nu a ratat niciun master-class pentru antreprenorii-exportatori mici și mijlocii, organizat de PNUD cu sprijinul financiar al Suediei. „Cine nu poate să se adapteze acum, este lipsit de șansa de a-și menține afacerea. Și pentru a face față noilor provocări, trebuie să folosim recomandările specialiștilor”, a spus antreprenoarea.
În ciuda COVID-19
Antreprenorii, care și-au pus drept scop să-și salveze afacerea pe timp de criză, au încercat să caute orice oportunitate benefică. Și au găsit-o acolo, unde au dat de fonduri europene. Acestea au fost “descoperite” chiar și de cei care se ocupă de antreprenoriatul social – o afacere foarte dificilă.
Organizația „Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin” din Criuleni este cunoscută pentru numeroasele sale proiecte de susținere a copiilor cu dizabilități în vârsta sub trei ani. Asemenea copii sunt pregătiți de specialiștii organizației pentru integrarea în grădinițe și școli. Ei demult au planificat să creeze un serviciu de intervenție prealabilă. Și au reușit, datorită grantului Uniunii Europene obținut prin intermediul Fundației Soros Moldova. O parte din fonduri au fost, de asemenea, primite de la administrația locală.
Adevărat, din cauza carantinei, a trebuit să fie revizuită organizarea serviciului: să fie creat un grup de părinți-consultanți, să fie stabilit un mecanism de inspecție primară on-line, să se treacă la comunicarea individuală cu fiecare familie, spune coordonatorul proiectului Ina Cazacu.
A rezistat loviturii pandemice și mini-ferma creată de asociația „Inițiativa pozitivă” din cadrul comunității terapeutice, compuse din 12 persoane supuse unei lungi reabilitări după dependența de droguri și alcool. La consolidarea acestei comunității a contribuit susținerea financiară a Uniunii Europene și a Guvernului Suediei, obținută prin Fundația Est-europeană. În satul Beriozchi din raionul Aneni Noi și astăzi, în scopuri terapeutice, acești pacienți se ocupă cu plăcere de agricultură, cresc animale, produc carne și lactate, precum și învață să trăiască într-o lume fără droguri și alcool.
Împreună-mai puternici
Întru depășirea consecințelor crizei, antreprenorii accesează activ un șir de programe și proiecte. „Femeile de afaceri”, „Start pentru tineri”, „Susținerea IMM-urilor în regiunile rurale”, “EU4Digital”- este o listă, care nici pe departe nu întrunește complet, în această perioadă dificilă, oportunitățile benefice oferite locuitorilor Moldovei de către Uniunea Europeană în colaborare cu partenerii internaționali și locali.
Interesul pentru aceste programe crește, deși potențialul acestui ajutor este folosit nici pe departe în întregime. Uneori, pur și simplu, nu sunt de loc cunoscute instrumentele suplimentare de ieșire din situațiile de criză, alteori persistă teama că nu sunt întrunite rigorile, dar adeseori nu se caută sfaturile ori nu se doresc consultațiile de rigoare, din care cauză șansă pentru viitor este ratată.
Natalia Uzun, IPN
—-
Disclaimer: Acest material este produs în cadrul campaniei de informare „UE-Moldova: Împreună mai puternici”, desfășurată de proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în mod neapărat viziunea UE.
