Înghețurile la sol, prognozate pentru următoarea perioadă, pot afecta culturile agricole, mai ales pe cele în plină floare. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare informează despre riscurile existente și măsurile care trebuie luate pentru protejarea suprafețelor însămânțate și a livezilor, transmite IPN. Coborârea temperaturii stratului de aer de la suprafața solului sub 0°C în perioada de vegetaţie a culturilor afectează negativ dezvoltarea plantelor şi uneori încheie prematur ciclul de vegetație sau chiar duce la moartea plantelor. Înghețurile dăunează pomilor în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă, cei mai expuși pericolului fiind: caişii, piersicii, vişinii, cireşii, mărul, nucul şi alunul. Sunt afectate şi plantaţiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii. Culturile de câmp sunt afectate într-o proporţie mai mică de îngheţurile tardive de primăvară, având o sensibilitate mai redusă faţă de îngheţ.
„Probabilitatea vătămării de îngheţuri a plantelor răsărite de porumb, în dependenţă de termenele de semănat, constituie 5 – 10%. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclei de zahăr, în timpul răsăririi lor, nu este mare şi este posibilă doar în raioanele de nord ale țării. La fel, culturile legumicole, precum roșiile, ardeii, vinetele, castraveții etc. sunt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea de 0 – 1°C frig duc la pieirea lor. Tutunul, de asemenea, este foarte vulnerabil la îngheţ primăvara după răsădirea lui în sol. Îngheţurile cu intensitatea 0 – 1°C frig pot provoca pieirea totală a plantelor”, se arată într-un comunicat de presă.
Specialiștii recomandă ca plantele sensibile la îngheţ să fie cultivate pe pante cu expoziţia sudică sau sud-vestică. Suprafața solului poate fi încălzită prin irigare sau cu aer cald. Totodată, sunt recomandate și metodele agrotehnice prin care se influenţează proprietăţile termice ale stratului arabil şi procesele radiative la suprafaţa solului. Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferenţiat, ținând cont de condiţiile meteorologice şi locale, dar şi de costurile materiale posibile.
Pentru asigurarea riscurilor de producție în Republica Moldova, statul subvenționează până la 70% din costul primei de asigurare.
