• Acasă
  • Contacte
  • Despre noi
  • Europa pentru mine
  • Gândește critic!
  • Raport de activitate 2024
  • Surse de venit 2024
  • Raport financiar 2024
joi, 5 iunie, 2025
Unghiul - Vezi lumea aşa cum e ea!
  • Social
  • Unghiul de veghe
  • Colţul negru
  • Politic
  • Economic
  • Educaţie
  • Sănătate
  • Sport
  • Diverse
  • Oameni și locuri
    • Alegeri anticipate
    • Alegeri prezidențiale 2024
    • Alegeri prezidențiale 2020
    • Alegerile locale 2023
    • Alegeri 2019
    • Cultural
    • Coronavirus
    • Tête-à-tête
    • Opinia cititorului
    • Infracţional
    • Falsuri media
    • Cere socoteală pentru banii publici!
    • Povestea de lângă noi
    • Porția de lectură cu ziarul „Unghiul”
    • Gândește critic!
    • Jurnalist pentru o zi
    • Corupția ne fură viitorul. Tu ce viitor vrei?
    • Ungheneni de succes
    • Drepturile omului: garanţii versus realităţi
    • Campania Națională pentru o Justiție Sănătoasă
    • Referendum 2024
    • O întrebare pentru…
    • #protejatonline
    • Obiectiv European
    • Cititorul semnaleaza
    • Electorala 2016: Votează informat!
    • Europa pentru mine
    • „ZOOM pe Tineri”
    • Fii cu ochii pe autorități!
    • Personalitatea anului
No Result
View All Result
  • Social
  • Unghiul de veghe
  • Colţul negru
  • Politic
  • Economic
  • Educaţie
  • Sănătate
  • Sport
  • Diverse
  • Oameni și locuri
    • Alegeri anticipate
    • Alegeri prezidențiale 2024
    • Alegeri prezidențiale 2020
    • Alegerile locale 2023
    • Alegeri 2019
    • Cultural
    • Coronavirus
    • Tête-à-tête
    • Opinia cititorului
    • Infracţional
    • Falsuri media
    • Cere socoteală pentru banii publici!
    • Povestea de lângă noi
    • Porția de lectură cu ziarul „Unghiul”
    • Gândește critic!
    • Jurnalist pentru o zi
    • Corupția ne fură viitorul. Tu ce viitor vrei?
    • Ungheneni de succes
    • Drepturile omului: garanţii versus realităţi
    • Campania Națională pentru o Justiție Sănătoasă
    • Referendum 2024
    • O întrebare pentru…
    • #protejatonline
    • Obiectiv European
    • Cititorul semnaleaza
    • Electorala 2016: Votează informat!
    • Europa pentru mine
    • „ZOOM pe Tineri”
    • Fii cu ochii pe autorități!
    • Personalitatea anului
No Result
View All Result
Unghiul - Vezi lumea aşa cum e ea!
No Result
View All Result
Home Diverse

Creierii spiritualității românești de la 1859

de Iurie Cujbă, istoric-muzeograf
16 ianuarie 2019
in Diverse
0
Creierii spiritualității românești  de la 1859
Share on FacebookShare on Twitter

Încă în 1848, anume românii moldoveni primii au abordat problema Unirii Moldovei cu Muntenia. Și tot ei au jucat rolul principal în organizarea și desfășurarea Unirii în 1859. Nu întâmplător, istoricul român dr. D. Vitcu numește Iașii ”Leagăn al Unirii Principatelor”. La Iași, mișcarea umionistă a înregistrat tot ce avea mai de preț, spiritualitatea moldavă reprezentată de M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, C. Negri, C. Hurmuzaki, D. Ralet, V. Mălinescu ș.a.

În continuare voi încerca să scot în relief românismul unor personalități marcante din Moldova din prima jumătate a sec. XIX, unele din ele fiind basarabene sau bucovinene, care au constituit creierul Unirii Principatelor.

Costache Negri

(1812-1876), om politic, român moldovean, născut la Iași, coleg cu Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu, unul dintre conducătorii luptei pentru Unirea Moldovei cu Țara Românească, a fost ales în 1857 în Divanul ad-hoc (Parlament) al Moldovei. În toastul rostit de către Costache Negri la Paris, în ziua de 27 decembrie 1848, în mijlocul românilor emigranți și al studenților, el spunea ”…în visurile mele, înflorit se arată viitorul României. Suntem milioane de români râzlețiți!.. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare? Unirea. Numai Unirea!.. Să trăiască Unirea Românilor…”.

Mihail Kogălniceanu

(1817-1891), fiu de basarabeni de pe Kogâlnic, dar născut la Iași, om politic, istoric, scriitor, ziarist și un bun orator. Și-a făcut studiile în Franța și Germania (Berlin). A fost profesor de istorie națională la Academia Mihăileană și membru al Academiei Române, apoi prim-ministru al României (1863-1865). Românismul, conștiința națională ale moldoveanului Mihail Kogâlniceanu se resimt în fiece frază ieșită de sub pana lui. În programul ziarului ”Steaua Dunării” (Unirea) Kogălniceanu scrie: ”Unirea Principatelor a fost visul de aur, țelul ispititor al marilor bărbați ai României, al lui Iuncu Huniad și al lui Ștefan cel Mare, ca și al lui Mihai Viteazul, ca și al lui Matei Basarab”. Eminentul bărbat al României, inclusiv al Moldovei, continuă: ”Unirea Principatelor este doar dorința vie și logică a marii majorități a românilor”.


În articolul ”Profesie și credință” Kogălniceanu declara: ”Voturile din 5 și 24 ianuarie 1859, prin care am înălțat pe Alexandru Ioan Cuza pe tronul Principatelor Unite, nefiind decât sublima expresie a eternei dorinți a românilor, voi susține cu orice preț tronul la al cărui fondare particip și eu”.


Cine ar mai putea pune la îndoială astăzi conștiința românească a acestui moldovean (sub aspect teritorial, regional, geografic), a acestui român moldovean cu numele de Mihail Kogălniceanu? Pe bună dreptate, marele istoric român, tot de origine moldoveană, Nicolae Iorga spune despre Mihail Kogălniceanu că este un ”genial bărbat de stat” care ”domină ca un uriaș istoria modernă a României”, că ”ideile naționale pe care s-a întemeiat România, sunt ideile lui M. Kogălniceanu de la 1840 până la 1859”.

Vasile Alecsandri

(1818-1890), or. Bacău, Moldova din dreapta Prutului, scriitor și om politic, studii filologice, medicale și de drept la Paris; academician (1867), unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 și ai luptei pentru Unirea Principatelor Române. A îndeplinit numeroase misiuni diplomatice: ministru de externe al Moldovei (1858-1859), cel dintâi ministru de externe al Principatelor Unite (1859-1860) și cel al României (1885-1890).


În toată opera sa, V. Alecsandri se pronunță pentru etnonimul ”român” și glotonimul ”limbă română”. Încă în 1849, cu zece ani înainte de Unirea Principatelor și întemeierea statului unitar România, Vasile Alecsandri îi scria redactorului foaiei ”Bucovina”, A. Hurmuzaki: ”Sunt român. Și tot român,/ Eu în veci vreau să rămân!/ România să trăiască/ Și-n veci steaua să-i lucească”. Iar în 1848, prin poezia ”Deșteptarea României”, Alecsandri nu numai că vorbește despre unitatea poporului român, dar și cheamă la Unirea tuturor românilor: ”Sculați, frați de același nume, iată timpul de frăție!/ Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpați,/ Aruncați brațele voastre cu-o puternică mândrie!/ Și de acum pe veșnicie cu toți mâinile să dați!..”. Astfel înțelegând lucrurile, nu e deloc de mirare că anume el este autorul strălucitului îndemn la unire și frăție, Hora Unirii, scris încă la 1848.

Alecu Russo

(1819-1859), român basarabean, s-a născut la Strășeni, Basarabia, clasic al literaturii române. Și-a făcut studiile în Elveția (1829-1835) și la Viena (1836-1837). Unul dintre cei mai activi luptători în revoluția de la 1848. A fost alături de V. Alecsandri. M. Kogălniceanu. C. Negruzzi, Gh. Asachi și de alți români moldoveni și bucovineni. Un militant înflăcărat pentru Unirea Moldovei cu Muntenia. Paralel cu activitatea literară, a practicat și avocatura.


În toate lucrările lui literare putem urmări o puternică conștiință etnică românească, un profund patriotism românesc. Pentru A. Russo, domnitorii de frunte ai neamului românesc – Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Alexandru cel Bun sau Vasile Lupu – nu au domnit asupra a două popoare diferite, de origini diferite, care vorbesc limbi diferite, ba dimpotrivă, ei au domnit asupra unor părți ale aceluiași popor, care vorbea aceeași limbă și reprezentau aceieași cultură.


Alecu Russo se considera român. El, fiind în România, parcă reprezentantul Basarabiei răpite, în toate scrierile sale folosește termeni și expresii din care putem conchide că se consideră român și că români îi considera și pe ardeleni, moldoveni și munteni, care toți vorbesc limba românească, o limbă ”plămădită două mii de ani în lacrimi, în sânge, în cântarea stelelor și a naturii”…


În anul 1850, A. Russo publică poemul patriotic în proză ”Cântarea României”, urmat de un ecou foarte puternic. După toate cele menționate, cine s-ar mai putea încumeta să pună la îndoială românismul conștientizat al basarabeanului A. Russo?

Constantin Negruzzi

(1808-1868), scriitor român. A învățat carte în casa părintească dinTrifești, județul Iași, cu dascăli particulari, a citit nu numai în română, dar și în limbile greacă, franceză, germană, rusă. În anii 1840-1842, se află alături de M. Kogălniceanu și V. Alecsandri la conducerea Teatrului Național din Iași.


În 1855, C. Negruzzi a publicat pentru prima oară în ”România literară” poezia ”Eu sunt român”, prin care a voit să spună și a spus totul despre țara sa, din care reținem următoarele: ”Francez, neamț, rus, ce fire te-a făcut,/ Pământul tău e bine-a nu uita,/ Oricui e drag locul ce l-a născut;/ Eu, frații mei, oriunde-oi cânta,/ Nu mai găsesc ca dulcea Românie”.
Gheorghe Em. Marica îl caracterizează pe C. Negruzzi în studiul ”Repere la scriitorii români din sec. XIX-lea” și este cel care ”a invocat dreptatea, libertatea, datoria către patrie!.., a invocat apologia Unirii”.


Romănismul lui C. Negruzzi, precum și susținerea ideii Unirii Principatelor Române, le descoperim într-o scrisoare a sa către Gh. Barițiu, 23 martie 1839, de unde și cităm pasajul respectiv: ”…Ca deputat strig la Camera noastră,/ Ca filolog scriu articole ca român/ Sfătuiesc și propăvăduiesc Unirea,/ Fără care bine nu vom mai vedea…”.

Avem noi, astăzi, astfel de minți, care strălucesc în timp sau pe ale noastre s-a întins slinul mucegaiului?

Articolul precedent

Blocurile de locuit vor fi numerotate și se vor constitui asociații de locatari

Articolul urmator

La LT „Ion Creangă” anul internațional al Sistemului Periodic se celebrează prin fapte

Iurie Cujbă, istoric-muzeograf

Related Posts

Autoritățile cer înăsprirea legislației anti-tutun
Diverse

Mai multe locuri interzise pentru fumat și amenzi mai mari

4 iunie 2025
Compozitorul Eugen Doga împlinește astăzi 85 de ani
Diverse

S-a stins din viață Eugen Doga

3 iunie 2025
Etică și condiții mai bune pentru lucrătorii sociali din Ungheni
Diverse

Etică și condiții mai bune pentru lucrătorii sociali din Ungheni

3 iunie 2025
Sfinții Împărați Constantin și Elena, prăznuiți de creștinii ortodocși
Diverse

Sfinții Împărați Constantin și Elena, prăznuiți de creștinii ortodocși

3 iunie 2025
Vara își intră în drepturi: maxime de până la +32 de grade. Ploi cu grindină, pe alocuri
Diverse

Vara își intră în drepturi: maxime de până la +32 de grade. Ploi cu grindină, pe alocuri

3 iunie 2025
Poliția va fi reorganizată în trei direcții regionale
Diverse

Poliția va fi reorganizată în trei direcții regionale

30 mai 2025
Articolul urmator
La LT „Ion Creangă” anul internațional  al Sistemului Periodic se celebrează prin fapte

La LT „Ion Creangă” anul internațional al Sistemului Periodic se celebrează prin fapte

  • În trend
  • Comentarii
  • Recent
Succint despre moștenirea legală

Deosebirea dintre testament, contractul de donație și contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiția întreținerii pe viață

28 septembrie 2021
„Suflet din sufletul neamului meu”

„Suflet din sufletul neamului meu”

23 februarie 2024
Copii în situații de risc

Copii în situații de risc

13 februarie 2018
Tot ce trebuie să cunoști despre testament

Tot ce trebuie să cunoști despre testament

17 mai 2021
„Stop ham” – sperietoarea  şoferilor obraznici

„Stop ham” – sperietoarea şoferilor obraznici

10
Vizita Prim-Ministrului Pavel Filip în raionul Ungheni

Vizita Prim-Ministrului Pavel Filip în raionul Ungheni

8
Afacere cu urecheaţi

Afacere cu urecheaţi

3
La Petreşti: tata – consilier, mama – contabilă-şefă, fiica – secretar al consiliului local

La Petreşti: tata – consilier, mama – contabilă-şefă, fiica – secretar al consiliului local

3
„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova

Kaufland Moldova, distinsă cu marele premiu pentru Reputație și Încredere la Marca Comercială a anului 2024

4 iunie 2025
„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova

„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova

4 iunie 2025
Interviu cu Liliana Palihovici. Egalitatea de gen și politicile sociale

Interviu cu Liliana Palihovici. Egalitatea de gen și politicile sociale

4 iunie 2025
Reîntoarcerea la frumos

Reîntoarcerea la frumos

4 iunie 2025

Recent publicat

„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova

Kaufland Moldova, distinsă cu marele premiu pentru Reputație și Încredere la Marca Comercială a anului 2024

4 iunie 2025
„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova

„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova

4 iunie 2025
Interviu cu Liliana Palihovici. Egalitatea de gen și politicile sociale

Interviu cu Liliana Palihovici. Egalitatea de gen și politicile sociale

4 iunie 2025
Reîntoarcerea la frumos

Reîntoarcerea la frumos

4 iunie 2025
„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova
Economic

Kaufland Moldova, distinsă cu marele premiu pentru Reputație și Încredere la Marca Comercială a anului 2024

4 iunie 2025
„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova
Social

„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova

4 iunie 2025
Interviu cu Liliana Palihovici. Egalitatea de gen și politicile sociale
Social

Interviu cu Liliana Palihovici. Egalitatea de gen și politicile sociale

4 iunie 2025
Reîntoarcerea la frumos
Oameni și locuri

Reîntoarcerea la frumos

4 iunie 2025
„Secrete și speranțe” de Carolyn Brown
Porția de lectură cu ziarul „Unghiul”

„Secrete și speranțe” de Carolyn Brown

4 iunie 2025
„Târgul valorilor europene” la Cetireni
Cultural

„Târgul valorilor europene” la Cetireni

4 iunie 2025
Unghiul – Vezi lumea aşa cum e ea!

Suntem aşa cum suntem, cu ajunsurile şi neajunsurile noastre, ca toţi oamenii care zi de zi îşi fac cu migală meseria. Principalul pentru noi este ca dumneavoastră, dragi cititori, în fiecare vinere să luaţi ziarul „UNGHIUL” şi să vedeţi lumea aşa cum este ea.

Urmăriți-ne

Categorii postări

  • #protejatonline
  • Alegeri 2019
  • Alegeri anticipate
  • Alegeri prezidențiale 2020
  • Alegeri prezidențiale 2024
  • Alegerile locale 2023
  • Campania Națională pentru o Justiție Sănătoasă
  • Cere socoteală pentru banii publici!
  • Cititorul semnaleaza
  • Colţul negru
  • Coronavirus
  • Corupția ne fură viitorul. Tu ce viitor vrei?
  • Cultural
  • Diverse
  • Drepturile omului: garanţii versus realităţi
  • Economic
  • Educaţie
  • Electorala 2016: Votează informat!
  • Europa pentru mine
  • Falsuri media
  • Fii cu ochii pe autorități!
  • Gândește critic!
  • Infracţional
  • Jurnalist pentru o zi
  • O întrebare pentru…
  • Oameni și locuri
  • Obiectiv European
  • Opinia cititorului
  • Politic
  • Porția de lectură cu ziarul „Unghiul”
  • Povestea de lângă noi
  • Referendum 2024
  • Sănătate
  • Social
  • Sport
  • Tête-à-tête
  • Ungheneni de succes
  • Unghiul de veghe
  • „ZOOM pe Tineri”

Recent publicat

„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova

Kaufland Moldova, distinsă cu marele premiu pentru Reputație și Încredere la Marca Comercială a anului 2024

4 iunie 2025
„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova

„Operațiunea de Ziua Copiilor” – două zile de activități colorate pentru copii și părinți la Kaufland Moldova

4 iunie 2025
  • Social
  • Unghiul de veghe
  • Colţul negru
  • Politic
  • Economic
  • Educaţie
  • Diverse
  • Sport
  • Sănătate
  • Oameni și locuri
  • Surse de venit 2024

© 2005 - 2025 - Unghiul - Vezi lumea aşa cum e ea!.

No Result
View All Result
  • Social
  • Unghiul de veghe
  • Colţul negru
  • Politic
  • Economic
  • Educaţie
  • Diverse
  • Sport
  • Sănătate
  • Oameni și locuri
    • Mai multe
      • Alegeri 2019
      • Alegerile locale 2023
      • Alegeri prezidențiale 2020
      • Alegeri prezidențiale 2024
      • Campania Națională pentru o Justiție Sănătoasă
      • Cere socoteală pentru banii publici!
      • Cititorul semnaleaza
      • Coronavirus
      • Corupția ne fură viitorul. Tu ce viitor vrei?
      • Cultural
      • Drepturile omului: garanţii versus realităţi
      • Europa pentru mine
      • Falsuri media
      • Fii cu ochii pe autorități!
      • Gândește critic!
      • Infracţional
      • Jurnalist pentru o zi
      • O întrebare pentru…
      • Obiectiv European
      • Opinia cititorului
      • Personalitatea anului
      • Porția de lectură cu ziarul „Unghiul”
      • Povestea de lângă noi
      • #protejatonline
      • Referendum 2024
      • Tête-à-tête
      • Ungheneni de succes
  • Surse de venit 2024

© 2005 - 2025 - Unghiul - Vezi lumea aşa cum e ea!.

Login to your account below

Forgotten Password?

Fill the forms bellow to register

All fields are required. Log In

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In