În anii precedenți, dar și mai recent, creditarea populației a atestat o creștere foarte rapidă. S-a majorat și creditarea de consum, precum și creditarea ipotecară pentru procurarea imobililor. Despre aceasta spune guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, care precizează că în aceste condiții se conturează riscuri de supra îndatorare a populației. Ba mai mult, acest lucru este confirmat și de petițiile și plângerile cetățenilor, transmite IPN.
„Nu avem, deocamdată, o statistică pe țară și de altfel este destul de complicat de măsurat acest indice. Dar este mai important ca autoritățile să intervină în acest proces și să prevină supra îndatorarea. Astfel, Banca Națională, împreună cu CNPF, a elaborat regulamente de creditare responsabilă, creditare prudentă prin care vor fi implementați anumiți indicatori macro prudențiali care vin să limiteze supra îndatorarea cetățenilor. Cred că implementarea acestor regulamente vine în mare măsură să rezolve această problemă de supra îndatorare a cetățenilor”, a declarat guvernatorul într-un interviu cumulativ pentru presă.
Octavian Armașu a menționat că Banca Națională a întreprins măsuri ca să susțină economia în perioada pandemiei, când cererea agregată era foarte mică și când consumul populației a scăzut dramatic. Atunci BNM a venit cu relaxarea politicilor monetare. „Noi am redus rata de baza la un minim istoric. Am diminuat rezervele obligatorii astfel punând la dispoziția băncilor lichidități suplimentare ca acestea să poată să susțină prin credite economia reală, dar și Guvernul prin procurare de valori mobiliare de stat, astfel finanțând cheltuielile bugetare. Și asta a funcționat”, explică guvernatorul.
În a doua jumătate a anului 2021, economia a început să se refacă. Recuperarea a pornit cu un ritm foarte rapid, practic, mai rapid decât trebuia, spune șeful BNM. De aceea, Banca Națională începând cu luna iunie a inițiat implementarea unei politici mai restrictive. Pas cu pas a fost restricționată politica monetară, astfel ca să răspundă la acele șocuri inflaționiste care au venit pe piață. Și aceste șocuri au venit în primul rând de la majorarea prețurilor la produsele alimentare la nivel internațional, dar și de la majorarea prețurilor la petrol și produse din sectorul energetic. Aceste două elemente au venit în Republica Moldova cu un val de scumpiri, respectiv, fiind practic o inflație importată.
„Noi am majorat rata de bază, am majorat și rata rezervelor obligatorie, astfel ca să oprim propagarea inflației în lanț în economie urmare a șocurilor pe care le avem de la importuri. Totodată, prin înăsprirea politicii monetare, BNM dorește să asigure o stabilitate financiară mai mare. Pe de o parte, descurajând creditarea, în primul rând, cea de consum, dar și în general procesul de creditare, pentru a reduce cererea agregată. Și, totodată, majorând ratele la depozite. Deci, prin politica noastă monetară, încurajăm băncile să majoreze ratele la depozite ca oamenii să economisească mai mulți bani. Noi deja vedem efectele. Vedem că ratele la credite au crescut. Cresc și ratele la depozite și noi ne-am dori ca băncile să continue acest trend, să mai majoreze ratele la depozite”, susține guvernatorul.
