Un locuitor din satul Romanovca, foarte mirat, a decis să afle la Primăria orașului Cornești, în ce temei unuia dintre săteni i s-a dat sau el singur a luat circa 1 ha de teren – chiar dacă nu este lucrat, stă pârloagă, oricum. Cu atât mai mult, spune el, un alt locuitor al satului, a cărui vechime în muncă e de o jumătate de secol, a trebuit să cumpere 23 de ari la licitație, plătind pentru ei mai mult de 10 mii de lei. În plus, a mai apărut o întrebare: pe ce bază același sătean a luat și a mutat cu 3 metri gardul spre partea carosabilă a străzii, iar fântâna care ajunsese după gard a astupat-o. Apropo, exemplul lui cu gardul l-au urmat încă vreo doi vecini.
Iar autoarea acestor rânduri ar îndrăzni să le spună să facă și ceilalți tot așa. Cel puțin, nu vor avea de ce să se supere, deoarece căutarea dreptății puțin probabil să le aducă ceva, doar să-și facă dușmani printre vecini și șefi. Aici am putea pune punct, dar aș vrea să dau cele cuvenite omului care a îndrăznit să întrebe: cât de legal este ceea ce pare că nu este legitim? Cu atât mai mult cu cât nu l-au mulțumit răspunsurile primite și el, recent, din nou a trimis o scrisoare la… Procuratura Generală. Ce va ieși din asta cred că vom afla.
Hârtia rabdă orice?
Epopeea, se spune, a început încă din luna octombrie a anului 2016. Atunci omul a vrut să vadă decizia primăriei, în a cărei bază săteanul a privatizat terenul cu o lățime de 3 metri pe partea carosabilă a străzii și folosește un teren de 83 ari. Totodată gardul nou nimeni nu l-a observat, ca și gardurile altor câțiva vecini, deși angajații primăriei au umblat atunci prin sat, s-au interesat de daunele provocate în ajun de grindină. Se vede că, într-adevăr, erau foarte îngrijorați. Cu aceeași problemă el a fost și la primărie, dar dovezi că ar fi depus cerere, ar fi fost la cineva la audiență nu există.
În luna iunie a anului trecut, fără a mai aștepta un răspuns, a scris o scrisoare la primărie, iar copiile le-a expediat la Consiliul Raional, Inspectoratul de Poliție și Procuratură, unde, presupune, poate nu au ajuns. Nu au trecut nici 10 zile și de la primărie a venit răspuns că terenul — este vorba despre 83 de ari din acel lot părăsit – este proprietate a 26 de persoane fizice, care au titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren, fiind indicate și numerele cadastrale. În legătură cu faptul că pământul nu este lucrat, atunci când săteanul s-a adresat, oral, primăria a fost de acord și el lucrează terenul din anul 2015, plătește impozite. În plus, la ședința ordinară a consilierilor orășenești chestiunea privind gardul acestui și altui sătean va fi inclusă în ordinea de zi. Poate a fost inclusă, a fost emisă o decizie, însă gardul și acum stă acolo, ba chiar s-ar fi întins mai departe. A venit un răspuns și de la Inspectoratul de Poliție în care se spune, chipurile, scrisoarea dumneavoastră a fost primită, înregistrată cu numărul cutare și, în conformitate cu Codul Contravențional, materialele sunt trimise la Inspectoratul Ecologic Teritorial de Stat pentru a trage la răspundere persoanele vinovate.
Totul trebuie să fie conform legii
Aceeași întrebare cu privire la cei 83 de ari de teren o adresez inginerului cadastral al Primăriei orașului Cornești, Vasile Livandovschi. El spune că acest teren, câte 3 ari, aparține mai multor persoane private care nu-l lucrează, unii au plecat, alții nu sunt. Deci, oamenii și-au dat pământul acestui sătean? Spune, au dat – nu au dat — este problema lor, lasă ei să se adreseze, iar primăria nu ar trebui să apeleze la instanța de judecată, pământul are proprietari, ei trebuie să se adreseze. În ce privește cei 3 metri și gardul, săteanului nu i s-ar fi dat permisiune să-l mute, în același timp, acolo, chipurile, este o râpă pentru scurgerea apei și el o curăță, o întreține în ordine. Poate toți locuitorii satului ar trebui să-și mute gardurile? Nu, doar cei care au documentele corespunzătoare.
Potrivit lui Ion Popov, șeful serviciului relații funciare și cadastru al raionului Ungheni, această chestiune trebuie clarificată. Să nu roage primăria, ci să încheie contracte de arendă cu proprietarii pământului. Iar dacă aceștia nu au nicio pretenție, nu sunt proprietari și nici moștenitori nu au? Oricum, spune Popov, atunci primăria trebuie, prin judecată, să readucă pământul în fondul de rezervă. Dacă oamenii nu doresc să folosească pământul, ei trebuie să scrie o cerere despre acest lucru și să o legalizeze la notar. Problema cu acești 3 metri și gardul, de asemenea, trebuie să o rezolve primăria, în conformitate cu planul de urbanism. „Totul trebuie să fie conform legii, atunci totul va fi în ordine, nimeni nu va avea probleme”, a spus specialistul.
