În Republica Moldova există o gestionare ineficientă a resurselor naturale la nivelul administrației publice centrale și locale. În urma gestionării necorespunzătoare, este prejudiciat și mediul înconjurător, dar și bugetul public. Totodată, nu există o investigație eficientă a grupurilor de interes, criminale, care beneficiază de extragere ilegală a resurselor naturale prin intermediul sau sub patronajul unor persoane cu funcții publice. Și amenzile aplicate pentru aceste ilegalități sunt disproporționate în raport cu prejudiciile provocate de extragerile ilicite. Concluziile se regăsesc într-un studiu realizat de Sanda Sandu, bursieră a programului Public Policy Fellowship, transmite IPN.
În cadrul evenimentului de prezentare, autoarea a declarat că nu există o viziune de dezvoltare durabilă a resurselor naturale pe termen lung. Pe lângă gestionarea ineficientă a resurselor naturale, se atestă neinvestigarea acțiunilor ilicite. Acest fapt este confirmat și de documentările din teren, efectuate de Inspectoratul Ecologic. Dacă în anul 2017 au fost identificate 237 de cariere neautorizate, cu o suprafață totală de peste 237 de hectare, în anul 2018 au fost identificate 385 de sectoare exploatate ilicit, cu o suprafață totală de 736 de hectare. Totodată, datele Centrului Național Anticorupție relevă existența a 23 de cauze penale care vizează direct sau indirect exploatarea resurselor naturale.
Autoarea studiului susține că se atestă o intensificare a proceselor de extragere a nisipului și prundișului din râuri. Această ilegalitate este des comisă sub pretextul lucrărilor de curățare a șenalului navigabil. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale a depistat că ÎS Portul Fluvial Ungheni a extras ilicit 1 850 de metri cubi de nisip din râul Prut din regiunea satului Semeni, prejudiciul calculat fiind de peste 369 de mii de lei.
Un alt exemplu este la Nisporeni, unde a fost descoperită activitate ilegală de extragerea a nisipului, care a durat timp de șase ani (2011-2017). Este vorba despre nisip în valoare de peste un milion de lei. Nisipul a fost vândut unor persoane fizice și juridice. Un alt caz este de la defileul Trinca. Urmare a extragerilor ilegale ale zăcămintelor minerale de calcar, au fost cauzate prejudicii în valoare de 77,1 milioane de lei, pe când amenzile aplicate – pentru toate cazurile de încălcare a legislației de mediu – au constituit pentru anul respectiv doar 17,8 mii de lei.
Autoarea studiului consideră că este oportună crearea unei platforme naționale privind asigurarea managementului resurselor naturale. Potrivit ei, corupția este o problemă complexă, care nu poate fi rezolvată de un singur actor, ci prin cooperarea bazată pe parteneriat. Totodată, este nevoie de o strategie cu privire la managementul sustenabil al resurselor naturale. „Strategia națională are mai multe șanse de succes, dacă va fi produsul proceselor incluzive deschise. Aceasta trebuie să cuprindă publicul larg, de la instituții guvernamentale, Parlament, cetățeni, la sectorul privat și, în special, comunitățile locale, care sunt afectate de operațiunile de extragere”, a notat Sanda Sandu.
O altă recomandare se referă la monitorizarea anticorupție, care să se axeze pe riscurile de corupție din domeniul resurselor naturale și extragerea acestora. În opinia autoarei, este necesar ca echipe mobile să verifice în ce măsură sunt respectate prevederile legale, politicile publice cu scopul de a preveni corupția. De asemenea, este necesară asigurarea proporționalității sancțiunilor. „Deși agenții economici prejudiciază cu milioane de lei mediul și resursele naturale ale țării, aceștia primesc amenzi în valoare de zeci de mii de lei. În consecință, sancțiunea nu își ating obiectivul de a preveni astfel de acțiuni în viitor și promovează corupția și toleranța față de aceasta”, a mai spus autoarea studiului.
Prezentarea studiului face parte din proiectul Public Policy Fellowship, implementat de către Departamentul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova în parteneriat cu Hertie School of Governance (Berlin, Germania).