În Republica Moldova, și nu doar, discriminarea și acțiunile motivate de prejudecată sunt subiecte sensibile, iar odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, inclusiv în perioada pandemică, acestea au obținut forme noi, fiind tot mai consistente în spațiul public. În cadrul unei mesei rotunde la tema consolidării egalității și non-discriminării prin instruiri pentru polițiști, procurori și judecători, s-a evidențiat necesitatea găsirii unor soluții în abordarea discursului de ură din perspectiva protecției demnității victimelor și încurajării ca acestea să raporteze discursul și crimele de ură împotriva lor, transmite IPN.
Evenimentul este parte a unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și de Consiliul Europei, implementat în cadrul Parteneriatului pentru Buna Guvernare.
William Massolin, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a declarat că este important un feedback din partea instituțiilor și ONG-urilor cu privire la problema asigurării eficiente a egalității și non-discriminării. Convenția Europeană privind Drepturile Omului este standardul-cheie în domeniu, dar există și alte instrumente care prevăd interzicerea tuturor formelor de discriminare, precum și recomandări de politici privind combaterea discursului de ură la nivelul Comisiei Europene (recomandarea ECRI – Comisia Europeană împotriva Rasismului şi a Intoleranţei). Aceste standarde le indică și statelor membre să se angajeze în respectarea drepturilor omului.
Oficialul susține că există deja practici promițătoare în ceea ce privește instruirea ofițerilor de poliție, de exemplu, pe domenii de nondiscriminare, instruirea formatorilor privind discursul de ură și crimele de ură printre procurori și judecători. Dar nu pot fi atinse obiectivele dorite dacă autoritățile naționale nu vor include aceste standarde în practica zilnică, dedicat și angajat. El și-a exprimat disponibilitatea Consiliului Europei de a susține aceste eforturi pe termen lung. Acesta a mai spus că în noul plan de acțiuni, lansat recent pentru Republica Moldova, se include și prioritatea de combatere a discriminării, discursului de ură și a crimelor bazate pe ură. Sunt necesare soluții pentru a aborda discursul de ură din perspectiva protecției demnității victimelor și încurajării ca acestea să raporteze discursul și crimele de ură împotriva lor.
Comisia Europeană împotriva Rasismului şi a Intoleranţei este un organ de monitorizare în domeniul drepturilor omului. Situația privind rasismul și intoleranța este monitorizată în toate statele membre ale Consiliului Europei, iar în baza monitorizării se publică rapoarte de țară și se vine cu recomandări generale de politici către guvernele țărilor. Într-un raport pentru Republica Moldova, Comisia a recomandat intensificarea activităților de instruire pentru autoritățile organelor de drept și celor judecătorești pe diverse tipuri de infecțiuni motivate de ură, inclusiv discursul de ură.
Maria Marouda, președinta Comisiei Europene împotriva Rasismului şi a Intoleranţei, spune că este nevoie de pedepse pentru cei vinovați. În opinia sa, frecvent victimele infracțiunilor de ură nu le raportează pentru că nu au încredere în organele de drept. De asemenea, persoanele care aparțin altor rase sunt mai succesibile de a fi supuse abuzurilor din partea organelor de drept în lipsa unei suspiciuni rezonabile, acțiuni care sunt discriminatorii.
Alexandru Pleșca, secretar de stat la Ministerul Justiției, consideră regretabil faptul că de la asumarea responsabilităților de contracarare a discursului de ură și discriminare și până acum, din diferite motive, nu au fost întreprinse toate acțiunile planificate inițial. El spune că Ministerul Justiției, în urma recomandărilor Comisiei Europene împotriva Rasismului și a Intoleranței, a înaintat propuneri atât de modificare a Codului Penal, Codului Contravențional, cât și a unor acte normative. Propunerile Ministerului Justiției încă sunt în Parlament și așteaptă parcurgerea etapelor pentru a fi adoptate. În opinia sa, uniformizarea practicilor statelor la subiectul combaterii urii ar putea crea și un mecanism de democratizare a unor procese care acum rămân tratate superficial sau deloc.
Mariana Grama, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), recunoaște că discriminarea și acțiunile motivate de prejudecată sunt subiecte destul de sensibile. Nu doar pentru Republica Moldova. Iar odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, inclusiv în perioada pandemică, acestea au obținut forme noi. Ea a dat asigurări că MAI, una din instituțiile statului care asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a fost, este și va rămâne în continuare preocupat atât de promovarea conștientizării și percepției, cât și de definirea și documentarea discriminării pe motiv de prejudecată a discursului de ură și impactul acesteia. MAI susține idea de incriminare în legislația penală a faptelor de discurs instigator la ură.
Iurie Perevoznic, adjunctul procurorului general, a declarat că Procuratura a întreprins mai multe acțiuni de instruire, în 2018-2020, pentru procurori și consultanți ai procurorilor cu tematica de nediscriminare și egalitate, aplicarea legislației pe fapte motivate de ură, standarde internaționale de protecție a drepturilor și libertăților omului. Au fost aprobate ghiduri. Procurorii în proces de identificarea a soluțiilor pentru instituirea unui mecanism de evidență distinctă a plângerilor pe fapte motivate de ură. Ca soluție se analizează necesitatea unificării modalității de colectare a datelor dezagregate cu privire la cauzele penale pe calea unor actualizări și interconexiune dintre sistemele gestionate de MAI și alte autorități implicate în investigarea acestor cauze.
