Comunicarea instituțională în timpul pandemiei COVID-19 a fost defectuoasă, constată asociația obștească Comunitatea WatchDog.MD, care a elaborat un raport privind măsurile digitale adoptate pe timp de pandemie și a descris situația din Republica Moldova, transmite IPN.
„Pandemia din Republica Moldova a afectat semnificativ spațiul informațional și accesul la informația de interes public. Odată cu depistarea primelor cazuri de COVID-19 în Republica Moldova, autoritățile au decis să desfășoare toate conferințele de presă în exclusivitate online, iar jurnaliștilor nu li s-a permis să participe la aceste evenimente. Astfel a fost limitat accesul la informația de interes, deși era imperativ pentru autorități să comunice în timp util cu cetățenii”, menționează WatchDog.MD într-un comunicat de presă.
Raportul elaborat de asociație examinează evoluția accesului la informațiile de interes public în perioada februarie 2020-aprilie 2021, precum și cazurile în care autoritățile au ascuns sau au dezvăluit informații incomplete. Totodată, au fost evaluate modalitățile prin care site-urile oficiale au fost adaptate la nevoile populației în contextul pandemiei și cât de clare au fost dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale.
Analiza efectuată a scos în evidență că numărul de măsuri digitale aplicate în Moldova pentru combaterea pandemiei s-a limitat la o platformă de informare privind numărul de pacienți, dezagregată pe sexe, vârste, locație, și la câteva SMS-uri despre pericolul COVID-19, îndemnând oamenii să rămână acasă în timpul lockdown-ului. În același timp, numărul încercărilor de subminare sau de limitare a accesului la informații de interes public a fost semnificativ mai mare. WatchDog.MD a constatat abuzuri legate de accesul la informații, lipsa de transparență din partea autorităților și lipsa capacității instituționale.
„În timpul pandemiei, autoritățile au dat dovadă de puțină transparență și de o comunicare ineficientă. Informațiile ar trebui să fie comunicate în mod transparent, clar și în timp util. În situații de criză, autoritățile ar trebui să stabilească mai multe mecanisme care să permită cetățenilor și jurnaliștilor să contacteze cu ușurință autoritățile publice pentru a solicita informații, clarificări și explicații, dar și pentru a veni cu comentarii, informații și idei”, au concluzionat autorii raportului.
Raport a fost elaborat în cadrul studiului regional „Public health or digital liberties? Citizens’ tracking during and after COVID-19: implications for democracy in EaP countries”, realizat prin colaborarea a șase țări ale Parteneriatului Estic, cu suportul „The Black Sea Trust of The German Marshall Fund” în cadrul unui proiect implementat de Institute of Innovative Governance și Digital Communication Network.