La Ungheni, colectarea selectivă a deșeurilor nu e doar o obligație legală, ci o nevoie urgentă într-un oraș în continuă creștere. Sistemul a început promițător în 2008 – un parteneriat public-privat încheiat între Consiliul Municipal Ungheni și grupul austriac AVE/Energie AG. Au fost instalate containere etichetate corespunzător: „hârtie”, „plastic” și „gunoi menajer”. Totuși, după 17 ani, doar 10%-15% din gunoiul colectat ajunge efectiv să fie reciclat. Restul… tot la gunoiștea din Cetireni. Situația s-ar putea schimba după 1 iulie 2018, când noua lege privind serviciul public de salubrizare va obliga fiecare persoană să colecteze deșeurile separat. Am discutat cu administratoarea companiei de colectare a deșeurilor, cu o activistă de mediu și cu Ministerul Mediului despre posibile soluții pentru a responsabiliza oamenii, dar și autoritățile.
„Când sistemul se bazează pe bunăvoința oamenilor, care continuă să arunce amestecat, colectarea selectivă nu funcționează”
Claudia Coniuhov, directoarea-administratoarea SRL AVE Ungheni, companie fondată de Primărie, care gestionează colectarea gunoiului din oraș, povestește că totul a început, de fapt, foarte simplu: „Inițial am instalat la fiecare platformă un container pentru hârtie, unul pentru PET și alte tipuri de plastic și două pentru gunoi menajer”. Oamenii au fost rugați să sorteze. Dar, în realitate, puțini au făcut-o.
În 2023, întreprinderea a încercat să facă un pas înainte: a instalat containere cu capac galben pentru plastic, cu două găuri speciale, și containere cu capac roșu pentru carton. Ideea era ca oamenii să nu mai poată arunca „orice, oricum”. „Majoritatea oamenilor încă nu au conștientizat cum se face corect. Ridică capacul și aruncă, deși nu ar trebui. Cred că nu le este comod. Dacă ar fi încuiate, oamenii s-ar conforma”, explică administratoarea. Ea semnalează astfel veriga slabă a colectării selective: când sistemul se bazează pe bunăvoința oamenilor, care continuă să arunce amestecat, colectarea selectivă nu funcționează.
Mașinile ridică separat, dar oamenii nu observă
De cealaltă parte, unii locuitori ai orașului spun că, deși aruncă deșeurile separat, în tomberoane diferite, nu au certitudinea că ele sunt evacuate la fel – separat, și reciclate, întrucât văd că ele ajung amestecate în aceeași mașină. „Eu separ deșeurile. Sper că operatorul le ridică separat, dar nu am văzut pe mașină scris ce tip de deșeu transportă”, ne-a spus Ana, o locuitoare din Cartierul Tineretului. Vasile, un alt locuitor din aceeași regiune, afirmă, la fel, că încearcă să separe deșeurile: „Mă străduiesc să nu amestec resturile menajere cu plasticul. Îmi pare rău să știu că poate ajunge totul împreună”.
„Fals!”, răspunde Claudia Coniuhov: „Gunoiul este evacuat cu aceeași autospecială, doar că în zile diferite. PET-ul și cartonul se ridică în fiecare vineri. Ele nu se pun la un loc cu deșeurile menajere. În țară, nicio mașină nu are inscripționat tipul de deșeu, dar noua lege va obliga fiecare operator să aibă utilaje dedicate”.
Ea face referire la noua lege privind serviciul public de salubrizare, adoptat în 2025, care va fi pusă în aplicare din 1 iuie 2028. Legea va obliga companiile din domeniu să aibă echipamentul necesar, ca să respecte cu strictețe orarul de evacuare separată a fiecărui deșeu, pentru a elimina riscul amestecării.
Inspectorul principal al Inspectoratului de Mediu Ungheni, Vadim Dadus, confirmă că AVE Ungheni colectează și evacuează separat gunoiul, cu respectarea „tuturor regulilor de protecție a mediului”: „Întreprinderea colectează și transportă deșeurile din gospodării, instituții și magazine, asigurând și reciclarea PET-urilor și a cartonului. Platformele de colectare sunt bine organizate, iar materialele reciclabile sunt sortate și pregătite pentru valorificare, conform legii”.
Doar 10–15% ajunge la reciclare. Restul, la groapă
Administratoarea AVE Ungheni explică în continuare că în fiecare vineri sunt colectate plasticul și cartonul, care sunt compactate ulterior în cele două prese de balotat. „Cam între 10–15% din totalul deșeurilor ridicate ajung să fie reciclate. Restul pleacă la gunoiștea din extravilanul satului Cetireni”, precizează Claudia Coniuhov.
De ce atât de puțin? „Putem găsi în containerele pentru hârtie, carton, PET-uri și plastic deșeuri contaminate cu resturi alimentare, caserole uleioase imposibil de reciclat, plastic amestecat, murdar sau de tip nereciclabil”, răspunde directoarea- administratoarea. Ea adaugă că un alt factor pentru nivelul jos de reciclare este lipsa pieței de valorificare pentru hârtie de birou și ziare, care este produsă din material reciclat.
Activistă de mediu explică: „Dacă avem un tomberon pentru plastic, nu înseamnă că putem arunca acolo orice obiect din plastic”
Anastasia Balamatiuc este una dintre cele mai active tinere din Ungheni în domeniul protecției mediului. Activismul ei a început în 2022, după un program al organizației EcoVisio, despre care spune că i-a schimbat radical perspectiva asupra lumii și asupra importanței unui mediu ambiant cât mai curat. De atunci, Anastasia a transformat grija pentru mediu într-un stil de viață: a redus consumul de carne, sortează corect deșeurile, folosește compostul Bokashi și evită plasticul nereciclabil.
| Bine de știut: Compostul Bokashi este o metodă de fermentare a resturilor alimentare într-un recipient închis, fără miros, cu ajutorul microorganismelor, transformând rapid deșeurile organice într-un fertilizator natural. Este ideal pentru apartamente, deoarece poate procesa inclusiv carne și lactate. |
Ca trainer în educație de mediu, îi învață pe tineri, profesori și alte grupuri din diverse comunități cum să sorteze corect și explică de ce contaminarea deșeurilor face ca 90% dintre ele să nu poată fi prelucrate. Tânăra este sigură că nu avem niciun tomberon folosit 100% corect. „Disciplina este greu de obținut. Oamenii încă întreabă: «Ambalajul de bomboană merge la reciclat? Ce tip de plastic este acesta?». De multe ori nici noi, cei mai versați, nu avem răspuns imediat”. Întrebările, spune ea, pornesc din confuzii elementare legate de ce înseamnă, de fapt, plastic reciclabil.
Această confuzie se vede clar atunci când oamenii cred că dacă un ambalaj „e din plastic”, locul lui e automat în containerul galben. Anastasia explică însă că lucrurile sunt mult mai nuanțate: „Dacă avem un tomberon pentru plastic, nu înseamnă că putem arunca acolo orice obiect din plastic. Doar plastic curat. O sticlă de chefir trebuie spălată și uscată. Eticheta – care nu e reciclabilă – trebuie dezlipită. Dacă e contaminat cu organice, ajunge la gunoi”. Consecința? În realitate, 95% din ce punem la „plastic” nu ar fi reciclat nicăieri în lume. „90% dintre deșeurile colectate ajung nereciclate din cauza contaminării”, adaugă Anastasia Balamatiuc.
În opinia ei, pentru ca oamenii să înțeleagă această realitate, simpla informare nu mai ajută. „Oamenii reacționează doar după un șoc emoțional. Colega mea îi duce întâi la gunoiști. Abia după ce văd munții de gunoi, mirosul, fumul, încep să fie receptivi”, mai spune Anastasia.
O schimbare de comportament este, totuși, posibilă, mai ales într-un oraș mic, unde fluxul de persoane nu este la fel de mare ca în metropole. Rugată să compare Ungheniul cu Chișinăul la capitolul colectării selective, Anastasia răspunde: „Nici Chișinăul, nici Ungheniul nu excelează la colectarea selectivă. Diferă doar mărimea și nivelul de implicare. La Ungheni se încearcă mai mult. Politica blochează mai puțin”.
Ce lipsește? Nu proiecte, nu containere, ci… reguli mai dure
Claudia Coniuhov spune că Întreprinderea pe care o conduce desfășoară campanii de informare prin avize publicate pe verso la bonurile de plată, prin plasarea de anunțuri la platformele de colectare și prin diverse activități de informare în școli și grădinițe. Cu toate acestea, colectarea selectivă nu este respectată pe deplin, iar populația încă nu înțelege importanța separării deșeurilor. Ea subliniază că noua lege va obliga toți cetățenii să aibă contracte cu companiile de gestionare a deșeurilor, în special cei de la casele particulare, care acum beneficiază doar de un singur tip de container, pentru că altfel colectarea nu poate fi eficientă: „La elaborarea noii legi privind gestionarea deșeurilor, toți operatorii au fost consultați și li s-a cerut părerea. Eu am susținut ferm că legea trebuie să prevadă obligativitatea pentru toți, altfel oamenii nu se vor conforma. În sfârșit, legea a fost adoptată și a stabilit clar că toți cetățenii, persoane fizice sau juridice, trebuie să încheie contract cu operatorul desemnat de autoritatea publică locală. Aceasta este obligativitatea pe care am așteptat-o timp de 18 ani. De la data intrării în vigoare a legii, persoanele vizate au la dispoziție 12 luni să se conformeze. Până acum, colectarea deșeurilor se făcea doar pe bază de contract, iar cei care nu doreau să participe nu erau obligați. Noua lege schimbă această situație și obligă toți cetățenii”.
Ministerul Mediului: „Responsabilitatea pentru gestionarea rațională a deșeurilor revine producătorilor de deșeuri și autorităților administrației publice locale”
Noua lege (nr. 178/2025) privind serviciul public de salubrizare păstrează atribuțiile autorităților locale de a organiza colectarea și transportul separat al deșeurilor municipale. Se specifică însă clar că acestea vor trebui colectate separat obligatoriu pe minimum 3 fracții – deșeuri reciclabile, deșeuri reziduale și sticlă, iar dacă va fi posibil din punct de vedere economic, colectarea se va putea extinde la 5 fracții – hârtie și carton, sticlă, plastic și metal, biodeșeuri și deșeuri reziduale. Implementarea va fi obligatorie începând cu data de 1 iulie 2028, după cum a explicat pentru Unghiul, în noiembrie 2025, Ministerul Mediului. Instituția a precizat, de asemenea, că, în baza Legii privind deșeurile, adoptată în 2016, „responsabilitatea pentru gestionarea rațională a deșeurilor revine după cum urmează: producătorilor de deșeuri și autorităților administrației publice locale”.
Am solicitat Ministerului să ne spună dacă a elaborat strategii sau planuri prin care să ajute localitățile să fie pregătite la 1 iulie 2028 să colecteze corespunzător deșeurile. „Ministerul a elaborat Programul național pentru gestionarea deșeurilor pe anii 2023–2027, care de asemenea prevede obligativitatea autorităților administrației publice locale să instituie sisteme de colectare separată pentru deșeuri municipale, inclusiv pentru fracții reciclabile precum hârtie, carton, plastic, sticlă”, a fost răspunsul. Instituția ne-a mai informat că a elaborat, în 2024, și un ghid metodologic care ar urma să ajute administrațiile locale să-și elaboreze planuri locale de gestionare a deșeurilor.
Ministerul a mai amintit că, în cadrul Programului Național 2023-2027 se implementează un proiect cu titlul „Deșeuri solide în Republica Moldova”, care este co-finanțat de BERD, BEI și E5P și care „urmărește dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide în 6 regiuni, creșterea colectării separate și a tratării deșeurilor, reducerea depozitării neconforme și promovarea economiei circulare”. Potrivit unui comunicat din 2024 al Ministerului, cele „6 regiuni” cuprind zona de Centru-Sud a Republicii Moldova.
Exemple de „așa da” din străinătate
În 2018 redacția Unghiul a colectat, prin intermediul unor moldoveni stabiliți peste hotare, exemple de bune practici în colectarea gunoiului. În Vicenza, Italia, de exemplu, fiecare deșeu are locul lui: plastic, hârtie, sticlă sau metal. Containerele inteligente se deschid doar cu chei speciale, iar cei care nu respectă regulile riscă amenzi.
În Arlington Heights, suburbie a orașului american Chicago, fiecare gospodărie are coșuri speciale pentru material reciclabil și resturi organice, iar electronicele vechi sunt ridicate săptămânal de un serviciu specializat.
În Faro, Portugalia, colectarea se face „porta-a-porta”: cine nu aruncă corect primește un autocolant care explică greșeala.
În Cluj-Napoca, România, au fost instituite amenzi consistente pentru cei și cele care nu folosesc containerele speciale, SMART, pentru fiecare tip de deșeu.
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Dincolo de Chișinău: Regiunile aflate în dispută politică, sub reflector”, implementat de Media in Cooperation and Transition (MiCT) cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal German de Externe, prin intermediul GIZ. Opiniile și punctele de vedere exprimate în material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Federal German de Externe sau a GIZ.
