Coeziunea socială în Republica Moldova, analizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), nu a înregistrat în 2021 variații semnificative comparativ cu anul precedent. Analiza relevă practic o stagnare în implementarea inițiativelor şi măsurilor de politici publice care ar contribui la accelerarea asigurării unei coeziuni mai puternice atât între membrii societății, cât şi între factorii de decizie şi cetăţeni. În anul curent, valoarea coeziunii este de 0,34 puncte sau cu doar 0,01 puncte mai mult, comparativ cu anul precedent, transmite IPN.
Societatea coezivă este acea care funcționează pentru bunăstarea fiecărui membru, luptă împotriva excluziunii și marginalizării, creează un sentiment de apartenență și încredere și oferă tuturor membrilor săi oportunități egale de mobilitate socială. Indicele Coeziunii Sociale se măsoară pe o scală de la 0 la 1, unde zero semnifică excluziune socială, iar 1 – coeziune socială perfectă.
Datele pentru stabilirea valorii coeziunii sociale sunt obținute în baza sondajelor de opinie. Analiză CPD presupune evaluarea unui set de variabile ce reflectă percepția cetățenilor vizavi de nivelul de interacțiune pe verticală (dintre autorități/instituții și cetățeni) și pe orizontală (dintre membrii aceleiași comunități). Indicele este calculat în baza valorilor medii pentru 4 dimensiuni componente: legitimitatea, acceptarea, participarea și afilierea.
Schimbările naţionale la nivel decizional, produse în Moldova, cum ar fi alegerile parlamentare anticipate, învestirea noului Guvern, îşi au efectul pozitiv asupra creşterii gradului de încredere şi mulţumire a populaţiei faţă de democraţia în ţară. Dacă în 2018 sub 13% dintre cetăţeni erau mulţumiţi de activităţile de luare a deciziilor, atunci în 2021 această rată trece peste pragul de 35%. Aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul legitimităţii justiţiei: în anul curent circa 30% din populaţie au încredere în acest proces, comparativ cu doar 14,3%, în 2018. Cu toate acestea, urmează să se ţină cont că rămâne o parte semnificativă a populaţiei care nu-şi manifestă încrederea deplină faţă de contractul social, categoriile mai vulnerabile regăsindu-se printre aceştia (persoanele pensionare, cele cu venit scăzut, persoane cu dizabilitaţi, populaţia de etnie romă). Astfel, Moldova mai are de parcurs mai mult de jumătate din cale pentru a reuşi să răspundă pe drept necesităţilor fiecărui membru al acestei societăţi.
Analiza coeziunii sociale mai arată că cetăţenii au devenit mai puţin solidari cu categoriile mai des supuse marginalizării. În pofida eforturilor asumate la nivel naţional întru asigurarea incluziunii, totuşi în 2021 se observă o diminuare a predispunerii populaţiei de a fi toleranţi cu categoriile mai vulnerabile. Nivelul acceptării a scăzut, comparativ cu anul precedent, de la 0,71 la 0,68 puncte. Prejudecățile și stereotipurile influențează puternic predispoziția de a construi relații sociale cu grupuri minoritare. Studiul relevă că, în 2021, 40% dintre cetățeni nu ar accepta să fie vecini cu o persoană de etnie romă, iar 57% – cu persoanele care trăiesc cu HIV/ SIDA. Întrucât coeziunea socială se referă la capacitatea societății de a asigura bunăstarea tuturor membrilor săi, minimizând disparitățile și evitând polarizarea, atât timp cât nu vor fi implementate politici şi programe care tind spre diminuarea pregnantă a inegalităţilor dintre diverse categorii de cetăţeni, coeziunea socială este pusă la risc.
Analiza „Coeziunea socială în Republica Moldova” a fost realizată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului „Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană, în cooperare cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Suedia (SDC).
