Judecând după tejghelele din pavilionul de produse lactate de la piaţa din Ungheni, cireada din raion s-a redus considerabil. Lidia, o vânzătoare de produse lactate, spune acelaşi lucru, în gospodăriile de la sate vaci sunt mai puţine, de pe acum oamenii aproape că nu au cu ce le hrăni, multe vite sunt bolnave şi e greu de imaginat ce va fi la iarnă.Potrivit lui Viorel Scutaru, şeful Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie a raionului Ungheni, despre reducerea şeptelului mărturiseşte preţul cărnii – 18-20 de lei/1 kilogram greutate vie, ceea ce e foarte puţin. Oamenii înţeleg că nu vor avea cu ce hrăni vacile şi de pe acum se străduie să scape de ele. Dar şeptelul de vite cornute mari şi porci scade an de an.
Dânsul vorbeşte despre soarta de neinvidiat a fermelor în gospodăriile ţărăneşti, câteva în raion, şi nu e exclus că le aşteaptă soarta fermei din Cetireni care şi-a încetat existenţa din cauza nerentabilităţii producerii laptelui. Potrivit lui, preţurile de achiziţie trebuie să fie controlate şi subvenţionate de stat, la urma urmei, să le dea lapte copiilor, cum era mai înainte.
În plus, producătorii de lactate colectează lapte doar în satele unde sunt drumuri bune. Reiese deci că locuitorii zonei Cula nu au de ce să se ocupe de creşterea vitelor, deoarece nu au unde-şi vinde producţia.
Sectorul zootehnic decade, iar în magazine produse lactate nu sunt mai puţine. Interlocutorul nu deţine informaţii, dar a menţionat că, se pare, producătorii ar importa lapte praf din Ucraina unde producerea laptelui este subvenţionată, de aceea e mai ieftin ca la noi. Oare mai are rost ca producătorii de lactate de la noi să plece prin satele îndepărtate, să colecteze lapte, dacă pot cumpăra peste hotare lapte praf la preţuri mai convenabile?
Continuă tema şeful Secţiei sănătatea şi bunăstarea animalelor din cadrul Direcţiei Siguranţa Alimentelor a raionului, Grigore Popa, care a precizat că cireada din raion numără în total 4200 de capete, la trei ferme ale gospodăriilor ţărăneşti din Mănoileşti, Buşila şi Negurenii Noi sunt doar 55 de capete, restul fiind din sectorul privat. Potrivit specialistului, în ultimul timp într-adevăr se observă tendinţa de reducere a şeptelului în genere. Şi dacă scade, de vină sunt nu numai condiţiile climaterice din ultimii ani, ci şi preţurile de achiziţie joase la produsele animaliere, iar odată cu ele şi reducerea cererii din cauza că oamenii nu au bani.
Vorbind despre vaci, trebuie de spus că le cresc mai cu plăcere locuitorii satelor din apropierea centrului raional. De menţionat că cele mai mari succese le au locuitorii din Pârliţa, fiecare a treia-a patra vacă în raion le aparţine lor. În cele 19 sate din zona Culei sunt cu 200 de vaci mai puţin decât în acest sat. Iar să deschidă o fermă va avea curaj, probabil, vreun novice care idee nu are de problemele vităritului contemporan şi indiferenţa totală a statului faţă de el.
