„Vreau să enumăr meritele profesorului de cultură fizică: „Eminent al învăţământului, deţine titlul de învăţător superior, este unicul profesor din colectivul instituţiei respective şi unicul din puţinii profesori de cultură fizică din raionul Ungheni care a participat la prestigiosul concurs „Pedagogul anului” şi a ajuns în etapa finală, are grad didactic, a creat o bază materială didactică la acest obiect foarte bună, a adus multiple locuri de frunte de la competiţii sportive, are o bogată experienţă pedagogică. Am înşirat aceste rezultate ca să vă daţi seama în cine se loveşte şi cu cine este înlocuit. A atins vârsta de pensionare, a lucrat doar 2 ani peste această vârstă. Era dispus să cedeze activitatea pedagogică unui tânăr specialist, dar s-a trecut uşor pentru aceste merite, căci şi atunci când este un deficit de cadre, se pune accent pe cadrele tinere. Da, ele trebuie încurajate, susţinute, dar din păcate o parte din specialiştii tineri sunt slab pregătiţi sau nu au studii incomplete. Oare cu astfel de cadre vreţi să asigurăm calitatea în învăţământ?” – acestea sunt rândurile dintr-o scrisoare parvenită pe adresa redacţiei de la un pedagog care a muncit în şcoală 40 de ani, a suplinit şi funcţia de director adjunct.
De fapt, în luna septembrie tema învăţământului, calitatea lui, asigurarea cu cadre didactice competente, fluctuaţia elevilor, pregătirea instituţiilor pentru un nou an de învăţământ este în atenţia tuturor, adică a presei, a părinţilor, administraţiei publice, după care din nou este pusă în faţa opiniei publice în lunile mai-iunie. Totuşi, cine sunt cei care asigură calitatea învăţământului? Cui încredinţăm copiii şi oferim libertatea de-ai instrui şi educa?
Conform, notei informative prezentate de către Iulia Pancu, şefa Direcţiei Educaţie Ungheni, în raion activează 1020 de pedagogi, dintre care 198 sunt pensionari, iar tineri specialişti până la 3 ani – 54. Studii superioare de masterat au 49 de pedagogi, studii superioare – 588, superioare de licenţă – 247, superioare nepedagogice – 5, superioare incomplete – 3, iar medii de specialitate – 126.
Totuşi o problemă majoră rămâne să fie asigurarea instituţiilor de educaţie cu cadre tinere. Iulia Pancu adaugă că solicitarea faţă de Ministerul Educaţiei pentru anul acesta de învăţământ a fost de 76 de tineri specialişti, iar în raion au fost repartizaţi 29 de tineri şi angajaţi doar 13 specialişti. Angela Chilinciuc, directoarea Gimnaziului „Andrei Chivriga”, Valea Mare, consideră că trebuie să fie încurajaţi tinerii specialişti să vină în şcoală, să rămână în sat. „Care specialist are curajul în timpurile noastre să muncească în şcoală şi să înceapă de la un salariu tarifar de 2700 lei, când ai familie, doi copii? Din partea noastră e nevoie doar de bunăvoinţă şi deschidere, să îi ajutăm să capete experienţă de muncă şi să crească profesional”, spune directoarea. Dânsa mai menţionează că majoritatea pedagogilor au gradul didactic II, iar atenţia administraţiei este axată pe formarea continuă a pedagogilor. Anul acesta, în gimnaziul respectiv a fost angajat un tânăr specialist, care a acceptat să susţină cursurile de recalificare, căci a fost licenţiat în psihologie, pentru a putea preda cultura fizică.
Referitor la supărarea autorului scrisorii (anume despre gimnaziul din Valea Mare se vorbea în mesajul parvenit la redacţie), şefa Direcţiei Educaţie are o altă opinie: „Trebuie să fie făcut frumos şi delicat transferul de cadre, unii urmează să dea posibilitatea să muncească şi altora. Să încurajăm tinerii specialişti, dornici să investească în cunoştinţele lor, să crească profesional, ca să putem oferi un învăţământ de calitate”. La fel, în raion e nevoie de cadre didactice la aşa obiecte disciplinare ca matematica, limba franceză, limba română, limba engleză, informatica, educaţia muzicală, învăţământul primar şi preşcolar.
Un alt aspect important este şi aspiraţia pedagogului de-a obţine un grad didactic, apoi confirmarea lui după câţiva ani de activitate. În raion deţin grad didactic 718 cadre, ceea ce reprezintă mai mult de 70% din numărul total de pedagogi care activează în şcoli. Dispun de studii superioare de doctorat doar doi pedagogi: Alina Buga este profesoară de chimie la liceul „Vasile Alecsandri”, iar Marta Istrati predă limba şi literatura română la liceul „Gheorghe Asachi”, ambele instituţii sunt din oraşul Ungheni. „Obţinerea unui grad didactic ţine de fiecare persoană, căci presupune multă muncă. Mai important este rezultatul elevilor, care este direct proporţional cu munca pedagogului. Obţinerea unui grad didactic este şi o mândrie profesională”, spune Iulia Pancu.
Sunt instituţii de învăţământ în care mai mult de 80% din pedagogi deţin grad didactic. Printre acestea se regăsesc liceele „Vasile Alecsandri” şi „Gheorghe Asachi”, Ungheni, liceul „Alexei Mateevici”, Pârliţa, Gimnaziul Agronomovca şi Gimnaziul „Andrei Tamazlâcaru”, Grăseni ş.a. Totuşi, în astfel de instituţii cum ar fi gimnaziile din Chirileni, Rădenii Vechi, Stolniceni, Măgurele se atestă cel mai mic procent al cadrelor didactice deţinătoare de grad didactic.
