Este întrebarea care persistă în ultimul timp în comunitate. Nedumeriţi și nemulţumiţi, desigur, sunt locuitorii din cartierul Ungheni-Vale și Ungheni-Deal, care de ceva timp așteaptă ca autorităţile să organizeze curăţarea și amenajarea la-cului. De fapt, Delia este cel mai mare bazin acvatic din Ungheni, cu o suprafaţă de 104 hectare, o lungime de 3,2 kilometri și o adâncime maximă de 4 metri. Se află la 1 kilometru de la gura de vărsare în râul Prut și este închis cu un baraj de 400 metri lungime.
Poate sună paradoxal, dar lacul Delia nu are un stăpân. Aceasta înseamnă că terenul de sub lac este proprieta-te publică, iar apa aparţine Agenţiei de Stat „Apele Mol-dovei”. Totuși, Asociaţia Pescarilor și Vânătorilor, filiala Ungheni de câţiva ani are în gestiunea sa acest lac. Doar că ea nu prea se grăbește să investească în amenajarea lui. Vitalie Cracan, specialist în cinegetică, spune că s-a reparat împrejurimea de la lac, bârnele putrezite fiind înlo-cuite cu altele noi.
Pentru îmbogăţirea apei cu oxigen se aruncă clorură de var și să curăţă suparafa apei de gunoiul menajer. Și atât. Pentru altceva nu sunt prevăzuţi bani.
Acesta este și un motivul pentru care Primăria Un-gheni dorește să își apere drepturile în instanţa de jude-cată pentru ca să devină proprietar cu drepturi depline asupra acestui bun. Eduard Balan, viceprimarul orașului, spune că o astfel de tentativă a fost făcută prin anii 90, doar că autoritatea publică nu a avut câștig de cauză. De data aceasta, la dosar vor fi ane-xate și rapoartele altor actori sociali, cum ar fi Inspecţia Ecologică și Centrul Sănătate Publică.
Totuși, amenajarea lacu-lui Delia nu se regăsește în strategia dezvoltării socio-economice a orașului pentru anii 2014-2020. Viceprima-rul explică că, dacă ar avea câștig de cauză și lacul ar deveni proprietate a autorităţii locale, atunci s-ar face o ac-tualizare a strategiei și ar fi inclus ca obiectiv strategic. Ce ar presupune acesta? În primul rând, responsabilii de la primărie cred că ar fi necesară o curăţare a fun-dului lacului, apoi a izvoare-lor, după care vor încerca să aplice la diferite programe de finanţare pentru amenajarea lui, prima fiind chiar cea a Mi-nisterului Mediului, care prevede investiţii pentru astfel de proiecte. Până când, însă, lacul nu are un proprietar cu acte în regulă, schimbări mari nu vor surveni.