Persoanele apte de muncă și șomerii-beneficiari de ajutoare sociale vor fi obligați să lucreze în folosul comunității. Cel puțin, proiectul respectiv de lege este aprobat de Parlament în prima lectură și a obținut, probabil, cea mai mare susținere din partea poporului. Despre dorința multor locuitori ai raionului Ungheni de a impune această categorie de persoane să lucreze nu o dată a scris și ziarul „Unghiul”. Oamenii nu doresc să înțeleagă cum de într-o țară săracă ca a noastră se poate de plătit bani pe degeaba.
Documentul se va referi la cetățenii care se află în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă. Ce-i drept, șomerii din familiile beneficiare de ajutor social până la 30% (288 lei) din venitul minim garantat lunar, care acum este de 961 lei, nu vor fi antrenați în aceste munci, la fel ca și mamele cu copii mici, persoanele cu dizabilități și cele în vârstă.
Se spune că primarul va fi responsabil pentru realizarea activității de interes public. El ar trebui să elaboreze un plan de acțiune, să țină evidența persoanelor care vor munci, dar nu mai mult de 40 de ore pe lună, și să comunice la instituția de asistență socială lista persoanelor care au efectuat sau au renunțat la lucrări — ultimii riscă privarea de ajutoare sociale.
Ce spune oficialul și ce zice locuitorul
Potrivit lui Constantin Potlog, șef-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni, beneficiari de aceste prestații în raion avem, în medie, circa 3000, dar acesta e numărul total. Ce părere are dânsul despre decizia respectivă? „Nu am văzut încă această decizie, dar, ca șef adjunct al direcției, nu o comentez. Însă ca locuitor al raionului voi spune că unii dintre cei aflați la evidență la agenția pentru ocuparea forței de muncă sunt sănătoși și trebuie să muncească. Nu trebuie să-și piardă dorința de a lucra, omul e creat pentru a munci ca să se hrănească. Este corect că unele categorii, cum ar fi persoanele în vârstă, bolnave, mamele cu copiii sunt excluse din lista celor care trebuie să lucreze. Nu se poate numai să primești, trebuie și să dai ceva. Consider că un om care nu lucrează pierde sensul vieții. Ai satisfacție chiar dacă lucrezi numai în grădină. Eu, de exemplu, de sărbători plec în satul natal ca să lucrez în grădină. Trebuie să muncești, să te interesezi, să cauți, să te dezvolți”, a menționat filozofic interlocutorul.
Numai la amenajare?
Primarul comunei Sculeni, Vasile Casian, spune că, probabil, va fi vorba de lucrări de amenajare – să măture, să grebleze, să curețe. Având în state doar un singur lucrător la 5000 de hectare de teren public, este dificil de a face ordinea cuvenită. Măsuri concrete încă nu au luat, așteaptă decizii și explicații, iar listele beneficiarilor de ajutor nu e greu să le ia și să le studieze. Doar sunt din cei care anume nu se angajează, la ce le trebuie, dacă și așa pot primi bani, sunt mulțumiți și le este bine. „Mă mir de unde oamenii iau bani pentru a se agezmui în fiecare zi”, zice nedumerit primarul.
Poate intenționează să includă în lista de lucrări publice îngrijirea persoanelor în etate care au urgentă nevoie de acest lucru? Cu atât mai mult cu cât la patru sate, așa cum a spus interlocutorul, revin doar 4 lucrători și un asistent social, deși, reieșind din numărul populației, ar trebui să fie doi. Primarul a spus că ideea este foarte bună și ei neapărat o vor lua în considerație.
Înainte de a vorbi despre această temă și, cu atât mai mult, de a întreprinde ceva, potrivit primarului comunei Negurenii Vechi, Ion Rabacu, este nevoie de un regulament care stabilește cine poate lucra, cine va ține evidența, cine este responsabil. Totul trebuie să fie stipulat, detaliat, precizat. El consideră că printre cele mai importante lucrări va fi salubrizarea teritoriului – aproape toate pășunile sunt pline de gunoi dus de vânt. Trebuie să se facă ordine și de-a lungul drumurilor, în special, acolo unde există plantații verzi, de astupat cu pietriș gropile de pe drumuri. De lucru în sate este destul.
În ceea ce privește ajutorul acordat oamenilor în vârstă singuri, atunci primarul are propria opinie. El consideră că este necesar de a deschide aziluri de bătrâni, deși, chipurile, nu este un lucru potrivit, dar oricum spre asta mergem. Persoanelor în vârstă le este foarte greu să aibă grijă de casă, gospodărie, grădină, să pregătească lemne, să facă focul, cu atât mai mult cu cât totul este foarte scump, iar pensiile oamenilor – mici.
Timpul, cred, va arăta cum pot fi folosite mai rațional aceste forțe suplimentare pentru primării. Numai să nu se întâmple ca mai multe eforturi să fie depuse pentru a întocmi planuri, liste și a ține evidența unei nenorocite ore de muncă pe zi și să nu iasă din această inițiativă un nou balon de săpun.
