Astăzi facem cunoștință cu Nicolae Iachimovschi, directorul Centrului de Sănătate Cetireni, o persoană tânără, interesantă, calmă și foarte bună.
— Cum de un băiat din Frăsinești, nu contează că avea 19 ani – liniștit, modest – a îndrăznit să viseze la diploma de doctor?
— 18 ani aveam când am depus actele la Institutul de Medicină, în anul 2003, cu diplomă de absolvire a 11 clase! Și da! Visam să ajung să pot ajuta oamenii.
— A fost ușoară calea până ați ajuns să vi se înmâneze diploma la care visați?
— A fost greu, chiar extenuant, dar și interesantă pe alocuri viața de student și apoi cea de rezident.
— De ce ați ales Centrul de Sănătate Cetireni și nu Măcărești? Cum l-au întâmpinat cetirenenii pe tânărul doctor? În sat, doctorul continuă să fie o persoană foarte respectată, la fel ca preotul?
— Noi, tinerii medicii, mergem la muncă în sector, după îndreptarea Ministerului Sănătății. Așa mi-am început lucrul la Centrul de Sănătate Pârlița, din 2012 până în 2014. Acolo am pus bazele și am învățat îndemânarea practică de medic de familie, că în 2014 să mi să se ofere posibilitatea de a crea un Centru Autonom de Sănătate în satul Cetireni. Am analizat și în final am fost de acord.
Sătenii m-au primit bine, nici nu putea fi altfel, fiindcă aici locuiesc oameni minunați.
— Ați venit la centru acum 6 ani. Se făcea reparație sau ați inițiat-o dvs.? Ce vi s-a părut la început că este cel mai dificil în muncă?
— Condițiile de muncă erau deplorabile, cu 14-16 grade de căldură iarna și peste 30 grade de căldură vara! Chiar din primul an de muncă am pus toate cunoștințele și ambiția de a construi un centru modern. Datorită Asociației Obștești „Degețel” din care fac parte, cât și cu susținerea primăriei Cetireni în persoana doamnei Ana Dicusar a fost posibila ridicarea și renașterea unui centru frumos de care mă mândresc și astăzi!
— Spuneți sincer, nu sunteți dezamăgit de alegerea făcută? Ce vă amărăște? Poate faptul că noi suntem indiferenți față de sănătatea noastră? Poate lipsa echipamentului necesar?
— Nu, nu sunt dezamăgit în alegerea mea, fiindcă știu că am învestit mult până a ajunge aici unde sunt astăzi, deși la sigur încă este foarte mult de lucru. În privința instrumentarului medical nu ducem lipsă, ducem lipsă de personal medical, dar chiar și în condiții de epidemie facem față. Concomitent, mai lucrez la Spitalul Raional Ungheni în Departamentul de Primiri Urgente și știu la sigur că asta se vă reflecta negativ asupra sănătății mele în viitor, dar nu am încotro, sunt nevoit să lucrez pentru a asigura familia cu tot necesarul!
— Cum v-ați aranjat? Aveți locuință în Ungheni sau stați cu chirie? Ați primit de la stat ceea ce vă datora? Pe ce ați cheltuit banii?
— La moment, locuiesc în Ungheni în propria locuință procurată în credit, de un 1 de zile; până a-mi procura locuința, am stat 7 ani cu chirie. Ca tânăr specialist, am primit 45000 lei care îi ridicăm fracționat în 3 ani. Vă dați seamă că e o suma mizeră, nu poți face nimic cu ea! Acum poate e mai ușor cu programele „Prima Casă”.
— De unde este soția dvs.? Și-a găsit locul aici, cu ce se ocupă?
— Soția este medic pediatru de profesie, de baștina din raionul Florești. Am venit împreună la muncă după rezidențiat. Ea era angajata în cadrul Spitalului Raional Ungheni, secția pediatrie, iar eu în Centrul de Sănătate Pârlița, cum am zis mai sus. Acum, soția este în concediu de maternitate cu al treilea copil.
— Copiii sunt interesați de medicină? Fetița tratează păpușile sau pe frățior?
— Nu aș zice că sunt atrași de medicină, cel puțin eu așa am observat. Sunt mai atrași de gadgeturile din ziua de azi…
— Sunteți dispus să munciți toată viața în sat? Sau, ca mulți alții, intenționați să plecați peste hotare și să trăiți acolo, anume să trăiți?
— Da, sunt gata să lucrez în sat oricât voi fi apreciat aici, atât de către superiori, cât și de oamenii simpli. Nu am planuri de a pleca peste hotare, as vrea sa fiu de folos aici, acasă!
— Conversația noastră are loc în ajunul sărbătorii dvs. profesionale (materialul a fost pregătit pe 19 iunie – nota autorului). Vă dorim să se împlinească, să se realizeze tot la ce visați! Pacienții dvs. au noroc de doctorul lor! Fiți fericit!
