Cetățenii pot investi în trei instrumente financiare de bază – depozite bancare, valori mobiliare de stat (VMS), noile instrumente ale societăților pe acțiuni și ale unor instituții specializate de natura obligațiunilor băncilor sau obligațiunile municipale. O spune consilierul Băncii Naționale a Moldovei, Alexandru Savva. Însă, potrivit lui, partea mai puțin bună este că aceste instrumente nu sunt în număr suficient și nu sunt suficient de variate ca posibilități. Mai mult sau mai puțin, ele se reduc la niște zone relativ mici, oricum, încercările de a depăși aceste limite sunt de apreciat, transmite IPN.
„Valorilor Mobiliare de Stat sunt instrumentul prin care statul își atrage un credit și pentru asta se plătește o dobândă celor care investesc în VMS. Dacă statul împrumută un milion, persoana care l-a acordat, o persoană fizică sau juridică, va obține, la scadență, acest milion plus o dobândă X%, cea care este oferită de stat”, a declarat Alexandru Savva într-un nou podcast din seria „Dă sens banilor”, prezentat de BNM.
VMS-ul un instrument de investiție pentru cetățeni și pentru întreprinderi. „Aș zice că partea cea mai interesantă în acest instrument e, în primul rând, că este unul foarte sigur – practic se consideră cel mai sigur. Dacă ai investit în acest instrument, cu siguranță o să-ți recuperezi investiția, spre deosebire de alte instrumente. În al doilea rând, ea trebuie să fie legată, și iarăși revenim la un gând pe care l-am spus anterior, de bancherul tău sau brokerul tău, doar atunci devine interesantă. În sens că bancherul și brokerul tău trebuie, dacă ești interesat de investiții financiare, să-ți gestioneze acești bani pe care îi ții. Important e ca la o anumită etapă să decizi: banca mea este X, brokerul meu este Y. Poftim, v-am dat resursele mele investiționale, lunar poate le completez, dar foarte simplu trebuie să efectuez această investiție”, explică Alexandru Savva.
Consilierul s-a referit și la investițiile în cryptomonedă, pe care nu le recomandă. „Cei care ar face așa o investiție, presupun, că o fac doar dintr-un considerent de promovare masivă a acestui instrument. Fiindcă acest instrument nu are în spate absolut nimic. În general, toate instrumentele financiare, vorbim de o gamă foarte extinsă, începând cu banii, bineînțeles, și terminând cu instrumentele despre care am vorbit, au în spate ceva care susțin valoarea lor. Forma susținerii poate să fie diferită: câteodată aceasta este încrederea, statul emite bani, eu zic, unele state emit bani pe bază de încredere, alții pe baza rezervelor valutare, alții – a rezervelor de aur și așa mai departe. Criptovaluta nu are nimic în spate. Ea într-adevăr este cripto. Este un element care se ține doar pe încrederea unor sisteme pe care nu le cunoști absolut deloc. Cel puțin, eu nu aș investi în ele pentru că nu-mi este clar mecanismul de funcționare a lor”; precizează consilierul BNM.
Întrebat despre tendința de a se investi în aur, Alexandru Savva a menționat că este și asta o opțiune și este o opțiune interesantă. „La o anumită etapă de dezvoltare a pieței de capital, chiar în Republica Moldova dacă va fi o evoluție în creștere, atunci va trebui să existe posibilitatea investirii în unele instrumente care au în spate aurul. Bineînțeles, pe care nu-l vei procura fizic, în geantă, dar vei cumpăra un instrument care este reflectat într-un aur depozitat la o bancă, de exemplu. Deci este o investiție foarte firească, care și-a dovedit eficiența timp de sute și mii de ani”, mai spus responsabilul de la Banca Națională.
