Majoritatea cetățenilor din diaspora sunt marginalizați în accesul la serviciile publice, comparativ cu cetățenii care locuiesc în Republica Moldova. Acoperirea geografică diminuată a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova peste hotare, insuficiența personalului consular, prezentarea unui număr excesiv de documente pentru obținerea unui serviciu sunt principale probleme cu care se confruntă reprezentanții diasporei. Aceste rezultate au fost stabilite în cadrul unui studiu de politici publice. Pentru a facilita și a crește accesul cetățenilor la serviciile consulare, au fost propuse anumite soluții, cum ar fi digitalizarea serviciilor de eliberare a titlurilor de călătorie (pașaportul alb), crearea unui sistem automatizat e-Consulat și a unui centru unic de servicii electronice, transmite IPN.
La prezentarea studiului cu genericul „Creșterea accesibilității serviciilor consulare pentru Diasporă”, realizatorul cercetării și bursierul programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, Roman Ciumac, menționează importanța digitalizării serviciilor de eliberare a pașaportului alb în contextul problemelor existente în prestarea serviciilor consulare. „Uneori serviciul este prestat cu întârziere sau nu este prestat deloc, are loc perturbarea activității solicitantului. Cetățenii suportă multe cheltuieli financiare adiționale. În acest sens, digitalizarea serviciilor de eliberare a titlurilor de călătorie ar avea efect foarte rapid și simțit de către cetățean”, a spus bursierul.
Potrivit autorului, „opțiunea presupune crearea unui portal electronic „titlu de călătorie” unde cetățeanul poate să completeze cererea online și să o expedieze prin intermediul acestei platforme în adresa funcționarului consular din cadrul unei misiuni diplomatice. În cazul în care cererea examinată de funcționar corespunde tuturor normelor legale, acest document este eliberat și se expediază prin poșta electronică a solicitantului. Cetățeanul, odată recepționând acest document, ar putea să se îndrepte spre Republica Moldova și să prezinte acest document electronic la punctele de trecere a frontierei de stat”.
Există și a doua opțiune – crearea sistemului informațional integrat e-Consulat care ar schimba modalitatea de funcționare și interacțiune dintre cetățean și funcționarul consular. Roman Ciumac a precizat că această soluție „va duce la debirocratizarea serviciilor consulare și reducerea cheltuielilor financiare și de timp ale cetățeanului”.
Secretarul general interimar la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Sergiu Odainic, a subliniat că statul trebuie să implementeze un centru unic de servicii electronice. „Identitatea digitală este, practic, acest nucleul de la care ar fi pornit tot ecosistemul în care un cetățean, indiferent de locul unde el se află, poate să obțină un anumit serviciu. La momentul de față, Guvernul este nevoit să întrețină un anumit număr de ambasade pentru ca ele să facă fața rândului fizic al oamenilor care vin în audiență. Aceste rânduri sunt destul de mari. În loc să întreținem aceste „replici” ai centrelor multifuncționale din Republica Moldova, segregate prin diferite state, ar fi mult mai eficient să creăm totuși o entitate centralizată, un centru unic de servicii electronice, care ar putea să facă fața fiecărui solicitant într-un mod foarte eficient și energic”, a declarat oficialul.
Referindu-se la presiunea cu care se confruntă consulatele, deputatul PAS din partea diasporei, Galina Sajin, a afirmat că a fost înregistrată o inițiativă referitor la reducerea taxelor consulare în proporție de 50% la unele acte de identitate care „reprezintă un pas înainte spre a atinge un nivel mai mare în ceea ce privește serviciile consulare”. „Accesibilitatea înseamnă raportul dintre consulat și cetățean și acest raport la moment este unul negativ. Exact această presiune care se pune pe consulate, pe numărul mic de funcționari, creează această tensiune de raport dintre oameni. Și cred că aici trebuie de lucrat”, a adăugat deputatul.
Coordonatorul de programe la Fundația Soros–Moldova, Ana Corețchi, a opiniat că „apropierea serviciilor de cetățenii Republicii Moldova, inclusiv de cei aflați peste hotare, este un efort extraordinar, sprijinit de toată societatea, deoarece nu putem să ignorăm un segment atât de mare al cetățenilor noștri, dar trebuie să încercăm să facilităm accesul lor la informație, la instrumentele digitale care pot facilita această comunicare eficientă. Ei nu trebuie lăsați în afara procesului care se întâmplă în Republica Moldova”.
Proiectul „Politici publice pentru dezvoltare” este implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, în cooperare și cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Pe parcursul lucrului la studiul de politică publică, tinerii au profitat de mentorat care a fost acordat de experții contractați de IPRE și de un modul adițional de instruire în domeniul advocacy și comunicare publică.
