Una din problemele stringente cu care ne confruntăm azi este plecarea masivă a tinerilor peste hotare. Acest fenomen nefavorabil, cu nume de înstrăinare, afectează nu doar prezentul, dar și viitorul neamului nostru. Înstrăinarea lasă urme adânci și în codul genetic, pentru că devenim alți oameni, săraci cu duhul, cu valori care de obicei aparțin altor popoare, dar pe care noi le asimilăm cu atâta ușurință și nepăsare, ca peste un timp să ne pierdem definitiv rădăcinile. Această constatarea fost făcută de specialiștii Secției Cultură și Turism Ungheni, în cadrul seminarului de lansare a proiectului socio-cultural „Nunta cea de altă data”.
„Vreau să menționez că rădăcina de bază a unui neam e familia, care este echivalentul iubirii aproapelui, atât de esențial etalată în tot frumosul zestrei neamului. Tinerii de azi au renunțat la multe dintre tradițiile locale, nu mai doresc nunți, care erau adevărate reuniuni ale unui neam, nu mai vor să știe de nași, staroste, vornicei, druște. Unele mirese renunță, chiar și la albul rochiei și la coroniță… Înțelegem perfect că nu poți merge înainte, având mereu privirea ațintită în urmă, deși e firesc ca modernismul să-și ocupe locul în scurgerea timpului, căci doar adevăratele valori răzbat și rezistă în timp”, a ținut să remarce Galina Moraru, specialistă la Secția Cultură și Turism Ungheni.
Potrivit specialiștilor din domeniul culturii, din aceste considerente a apărut necesitatea conceperii acestui proiect socio-cultural ce se orientează spre creșterea gradului de conștientizare a populației privind importanța familiei tradiționale ca element de bază al dăinuirii omenirii, mizând obiectiv pe cercetarea, punerea în valoare și transmiterea mai departe a bogăției spirituale a neamului.
Specialiștii căminelor culturale din raion au fost îndemnați să pună accentul pe cercetarea și valorificarea obiceiurilor și tradițiilor nupțiale, atâta timp cât prin sate mai sunt acei informatori de la care să adune documente și unele atribute, care păstrează dovada nunților de cândva pentru ca acestea să fie înmagazinate într-un album în care să se regăsească cele mai valoroase mărturii ale unghenenilor.
În cadrul evenimentului s-a subliniat faptul că nu trebuie să se mizeze doar pe efortul operatorilor din domeniul culturii, pentru că e prea puțin. E nevoie ca întreaga societate să se unească pentru a conștientiza gravitatea problemei și pentru a pune umărul, folosind diverse metode, inclusiv de ordin științific, cultural, educativ, economic, etc., pentru a preveni dispariția parțială sau totală a unor fenomene socio-culturale importante pentru întregul neam.
În cadrul seminarului teoretico-practic au fost scoase în evidență unele obiceiuri de nuntă practicate de unele sate din raion, cum ar fi cântecul la dezlegatul miresei interpretat de Tatiana Lazariuc, șefa Căminului Cultural Petrești și Elizaveta Mămăligă, conducătoare artistică la Casa de Cultură Todirești.
Cu o altă variantă a acestui obicei a venit Viorica Crețu, specialistă la Secția Cultură și Turism Ungheni.
De menționat că obiceiurile de nuntă au fost spectaculoase la noi acasă și că acestea ar fi bine să se regăsească și în repertoriul folcloric al colectivelor artistice din raionul Ungheni, care au scopul primordial de a păstra creațiile populare pentru supraviețuirea autenticității unui neam și de a le transmite generațiilor care vin au mai menționat și specialiștii din domeniul culturii din raionul Ungheni, prezenți la seminar.
