Ce e de făcut ca fructele moldovenești să acceadă în categoria „premium”

Aproximativ 20 de mii de tone de prune, caise, vișini și cireșe sau 70 la sută din întreaga cantitate de sâmburoase livrată anul recut pe piața UE a fost asigurată cu certificate GLOBAL.G.A.P. Peste 100 de horicultori moldoveni dețin certificate valabile ale acestui aranjament global al fructelor și încă 40 de producători corespund cerințelor GRASP, la fel axat pe GLOBAL.G.A.P. Indicatorul în cauză situează Moldova înaintea multor țări din Europa de Est și de Sud-Est, transmite IPN cu referință la EastFruit.com.

Chiar dacă o parte din fructe au mers în Rusia, unde nu se cer certificate internaționale de siguranță, iar cantități semnificative de prune, crăpate din exces de umiditate, au fost procesate în România, deținătorii cerificatelor GLOBAL.G.A.P. și GRASP și-au pus producția, în mare parte, pe rafturile supermarketurilor europene. Reversul medaliei a fost profitabilitatea parțial scăzută, deoarece moldovenii au trebuit să accepte condițiile angrosiștilor locali care reambalau fructele din Moldova conform cerințelor vânzătorilor cu amănuntul.

Aceasta a fost situația generală în 2021, dar au existat și cazuri de export de prune și struguri în ambalaje de consum direct către supermarketurile europene. Deocamdată însă este vorba doar de excepții.

Sursa face referință la opinia lui Andrei Cumpanici, expert în sistemele de siguranță alimentară al proiectului Agricultura Performantă în Moldova, care spune că sporirea numărului de pomicultori care obțin sau confirmă certificatele GLOBAL.G.A.P. și GRASP, va contribui la accederea fructelor moldovenești spre categoria „premium”. Pe lângă aceasta, el crede că horticultorii care dispun de infrastructură post-recoltare și își doresc livrări directe către supermarketurile europene ar trebui să se consacre în viitorul apropiat obținerii certificatelor ISO 22000, IFS, SMETA.