Reforma învățământului superior din Republica Moldova, în partea ce ține de raționalizare a universităților, nu este privită cu ochi buni de către administratorii instituțiilor de învățământ superior din țară. Ei spun că procesul este unul anevoios și poate avea un impact negativ atât asupra cadrelor didactice, cât și a studenților. Subiectul a fost discutat la dezbaterea publică organizată de Radio Moldova Tineret pe tema: „Învățământul universitar în Republica Moldova: oportunitatea reformelor”, transmite IPN.
Victoria Melnic, rectorul Academiei de Teatru Muzică și Arte Plastice (AMTAP), susține că universitățile cu profil artistic sunt aparte de celelalte universități chiar și în țările europene. În 1999, susține rectorul, a fost comasat Institutul de Stat al Artelor cu Academia de Muzică „Gavriil Musicescu”, iar profesorii s-au adaptat cel mai greu schimbărilor. Rectorul consideră că structura existentă acum este una optimă. Or, raportul între numărul de studenți și cadre didactice nu poate fi același ca la Facultatea de Drept sau altă specialitate, de exemplu, pentru că procesul de studii este individualizat la AMTAP.
„Universitățile mici au dreptul la viață și dezvoltare”, a remarcat la acest subiect , Maria Ianioglo, doctor și conferențiar universitar la Universitatea de Stat din Comrat.
Olga Cernețchi, prim-prorector, prorector pentru activitate didactică la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF), spune că universitatea pe care o reprezintă posedă anumite particularități distincte față de alte universități. „Nu am auzit că universitatea să facă parte din reformele privind comasarea universităților”. Olga Cernețchi spune că toate universitățile de medicină din afara țării sunt separate de alte facultăți specifice. În cazul universităților polivalente din diverse țări ale lumii, de regulă, există facultăți separate de medicină. Prorectorul crede că medicina va rămâne pe ultima sută de metri în ce privește restructurarea universităților.
Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Științe a Moldove (ASEM),consideră că cel mai bine este ca universitățile din țară să-și demonstreze dreptul la existență. Să existe acele universități care merită și să nu fim martorii unei reforme administrative, care au conținuturi pur subiective, în baza opiniei unei persoane. Asta și va aduce cele mai mari daune învățământului din Moldova”, a adăugat rectorul.
Nadejda Velișco, șefa Direcției politici în domeniul învățământului superior la Ministerului Educației, Culturii și Cercetării spune că actualmente sunt 19 instituții publice pentru un număr de studenți permanent în descreștere. Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir” și Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moldova (IRIM) au fuzionat deja cu Universitatea de Stat din Moldova. Potrivit Nadejdei Velișco, în anul 2011 media pe țară a costului unui student era de circa 13 mii de lei la USM, la „Dimitrie Cantemir” era 30 de mii, iar la IRIM costa 20 de mii. În 2019, la o altă analiză, la USM era costul per student de 33 de mii de lei, la Dimitrie Cantemir” și la IRIM de circa 53 de mii de lei. Or, sumele respective nu sunt justificate. „Orice fuziune produce dureri pentru sistemul academic, dar lucrurile trebuie privite pragmatic, iar acțiunile făcute în favoarea calității educației în Moldova”, a adăugat Natalia Velișco.
MECC a început procesul de raționalizare a rețelei de universități din țară la începutul lunii mai. Ministrul educației, Igor Șarov, a spus atunci că acest lucru va duce la eficientizarea administrării universităților prin fuziuni și trecerea la alt sistem de finanțare, unul transparent, per student.
