Legea din decembrie 2019 prin care a fost modificată Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, dar și hotărârea Parlamentului din martie 2020 privind numirea în funcția de membru al CSM a patru profesori titulari de drept au fost declarate neconstituționale. Consiliul Superior al Magistraturii revine la componența numerică cu 12 membri, dintre care trei membri din rândul profesorilor titulari, transmite IPN.
Până la adoptarea legii din decembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii era constituit din șase judecători aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, trei profesori de drept titulari, președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul justiției și procurorul general. După adoptarea acestei legi, numărul membrilor CSM s-a modificat în 15: șapte judecători aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, cinci profesori de drept titulari numiți de Parlament, președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul justiției și procurorul general.
Autorii sesizării, deputații PAS Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca, i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea legii contestate inclusiv prin prisma viciilor procedurale admise de Parlament la adoptarea ei. Potrivit autorilor, viciile constau în lipsa transparenței decizionale determinată de lipsa consultărilor publice prealabile și de lipsa recepționării avizelor necesare. Unul dintre autori a invocat în cadrul ședinței publice a Curții că hotărârea Guvernului de adoptare a proiectului de lege care a stat la baza legii organice contestate a intrat în vigoare după adoptarea acestuia în primă lectură de către Parlament.
Examinând sesizarea, Curtea a revigorat prevederile Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, în redacția de până la modificarea din decembrie 2019, și a anulat hotărârea Parlamentului prin care au fost numiți în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii cei patru profesori titulari de drept: Elena Belei, Carolina Ciugureanu-Mihăiluță, Valentina Coptileț și Ion Crețu.
Într-un briefing de presă, președinta Curții, Domnica Manole, a menționat că, hotărârea de numire a celor patru membri profesori titulari ai Consiliului a fost adoptată în baza unei legi neconstituționale. În al doilea rând, viciul de procedură care a stat la baza adoptării legii contestate a reprezentat o încălcare a procedurilor de legiferare stabilite de Constituție. În al treilea rând, a fost încălcată o cerință esențială a procedurilor parlamentare.
Soluția Curții privind revigorarea prevederilor din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii presupune revenirea la numărul de 12 membri ai Consiliului, dintre care trei membri din rândul profesorilor titulari. Această diminuare a numărului membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari ar face posibilă, în mod parțial, încadrarea unora din cei patru membri profesori titulari în pozițiile vacante din componența impusă prin revigorare. Totuși, nu a fost de competența Curții să decidă în privința membrilor profesori care trebuie să-și continue, eventual, activitatea în componența Consiliului.
Având în vedere revenirea la componența numerică anterioară a Consiliului, precum și imposibilitatea selectării celor care își vor continua, eventual, mandatul, Curtea a reținut că mandatul membrilor profesori titulari ai Consiliului, numiți prin hotărârea contestată a Parlamentului, se întrerupe de la data pronunțării hotărârii ei. Totuși, actele Consiliului Superior al Magistraturii emise de la adoptarea Legii nr. 193/2019 și a Hotărârii Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020 până la pronunțarea hotărârii de astăzi nu vor fi afectate de caracterul neconstituțional al legii și al hotărârii în discuție.
Cei patru judecători au fost în funcție la CSM de Parlament la 17 martie 2020, cu 55 de voturi ale deputaților PSRM și PDM.
