„A trecut ceva mai mult de trei luni de când copilul meu frecventează grădiniţa, dar am plătit deja o sumă solidă de bani. Dacă va continua în felul acesta, probabil, ar fi mai simplu să stau acasă cu el, dacă nu ar fi necesară pregătirea de şcoală. Cât se poate? Citeam cu speranţă articolele din ziar despre aceste stoarceri de bani şi de fiecare dată mă gândeam că iată acum, în sfârşit, se vor termina.
Când copilul mai mare, cu şase ani în urmă, frecventa grădiniţa, nu era aşa ceva. Ce va fi mai departe? Cred că toate mamele care au copii ce frecventează grădiniţele din oraşul Ungheni vor semna acest strigăt al meu. Dacă la vreo grădiniţă părinţii nu sunt jupuiţi de bani, comunicaţi la redacţie, iar ea, cred eu, va răspândi experienţa”, ne-a spus dintr-o răsuflare Oxana Savciuc.
Plăţi obligatorii şi „de intrare”
După aceasta nu ne rămâne altceva de făcut decât încă odată să ne amintim aritmetica şi să calculăm cât îi costă pe părinţi, fie şi cu aproximaţie, plăcerea de a-şi duce copilul la una din grădiniţele din Ungheni, cu unele mici excepţii.
Aşadar, taxa „de intrare” la grădiniţă ar fi de 100 de lei, ce-i drept, se zice că nu se încasează pretutindeni. Câte 20 de lei trebuie de plătit lunar în asociaţia instituţiei şi grupei, pe an se fac 480 de lei. S-ar părea că nu e chiar mult, dar nu toţi cred aşa. În plus, 120 de lei constituie plata lunară pentru grădiniţă, plus 5 lei pentru apa potabilă – 1375 lei luând în consideraţie concediul părinţilor. Vara se mai adună bani pentru reparaţie – aici e greu de spus cât anume – pe alocuri câte 50, în altă parte – câte 250 de lei, desigur, dacă grădiniţa nu realizează vreun proiect de construire a unei scene, căsuţe de joc, bănci şi aşa mai departe, pentru care tot părinţii dezleagă chimirul. În cazul dat ne vom limita cu suma de 200 de lei pentru reparaţie.
Un capriciu de-al părinţilor?
Pe urmă vor trebui să adune pentru rechizite – încă vreo 300-400 de lei, noi vom lua în calcul 350. Părinţii, de data aceasta de bună voie, mai adună bani pentru cadouri copiilor de Sfântul Nicolae, Anul Nou, jucării pentru pomul de Crăciun, câte 10-15 lei, nu mai pomenim de celelalte sărbători cum sunt Ziua Pedagogului, 8 Martie şi ziua de naştere – aceste sume nu le vom calcula, considerându-le „un capriciu” de-al părinţilor. Cât s-a adunat? Nu chiar mult, vreo 2405 lei. Putem spune că un părinte a lucrat gratis o lună.
Apropo, în unele grădiniţe, din fericire, nu în toate, se practică achiziţionarea detergenţilor şi produselor de igienă. Fiecărui părinte i se înmânează o listă după care el trebuie să cumpere, de exemplu, şerveţele umede – 2 pachete mari (încă 50 de lei), ştergare de hârtie – 3 (50 de lei), pungi de gunoi (12 lei), „Ace” – 2 litri (40 lei), soluţie de spălat podeaua – 1 litru (25 lei), „ Vanish” pentru covoare – 1 litru (35), săpun lichid 1 (12 lei), lavete – 1 (20), hârtie igienică – 4 (20). În total obţinem cel puţin 260 lei.
Din aceste considerente mai apare o întrebare “mare”: de cât detergent, mai exact, produse chimice, are nevoie o grădiniţă? Poate specialiştii ne explică în paginile ziarului, odată şi pentru totdeauna, cât „Ace”, „Vanish”, „Fairy” se cere calculat la un copil? Cât de des pot fi folosite, ştiind că noi cântărim totul „din ochi” de frică „să nu se întâmple ceva” şi obişnuim a judeca despre curăţenia toaletelor după mirosul persistent de clor?
Iar părinţilor să le spunem: faceţi ce vreţi, dar va trebui să plătiţi pentru tot. Aţi fost în stare să naşteţi copii, fiţi buni să vă asumaţi cheltuielile pentru întreţinerea lor la grădiniţă, şcoală, universitate.
Cu aceasta nu e de acord viceprimarul de Ungheni, Eduard Balan. În calitate de părinte, a plătit şi el, prin intermediul băncii, în asociaţia instituţiei 230 sau 240 de lei, a grupei, şi 120 de lei plăteşte în fiecare lună pentru hrană. Despre cei 100 de lei „de intrare” dânsul nu a auzit, cică, lasă părinţii să vină şi să spună la care grădiniţă şi cine a adunat. Interesant, cine dintre părinţi ar avea curajul, ştiind că mai apoi copilul lor va fi privit cu ochi răi? Şi cine dintre conducători sau educatori va recunoaşte că a colectat?
Potrivit viceprimarului, orice plăţi trebuie făcute prin intermediul băncii sau de adunarea banilor se ocupă comitetele de părinţi, după care prezintă raport despre colectări şi cheltuieli. Să admitem că primăria nu alocă mijloace suficiente pentru materiale didactice şi acest lucru îl fac părinţii înşişi, care decid ce e necesar şi de ce se pot lipsi copiii lor.
Primăria în genere alocă bani pentru cele mai necesare lucruri, dacă e vorbă de reparaţie – pentru una cosmetică, iar părinţii uneori doresc podele încălzite, tavane suspendate şi dacă toţi sunt de acord le pot face. Iniţiativa trebuie să pornească de la părinţi, totul urmează să fie transparent: ce sumă s-a colectat şi pe ce s-a cheltuit.
Ca părinte, el e de acord, de exemplu, să cumpere pentru grădiniţă hârtie igienică, săpun lichid, să dea bani pentru apă îmbuteliată. În ce priveşte restul, a fost foarte mirat, cu atât mai mult cu cât primăria asigură instituţiile cu detergenţi, desigur, din cele mai ieftine, dar în conformitate cu normele şi nu vede de ce ar fi necesar „Ace”, „Vanish” şi „Fairy”. Dânsul a menţionat că nu trebuie de tăcut despre asemenea chestiuni, trebuie să se adreseze la primărie sau la procuratură care deja s-a ocupat de asemenea chestiuni. Şi ce dacă s-a ocupat? Parcă totul e normal. Totul e în ordine. Adică, e aşa cum a fost.
Orice am spune despre aceste colectări de bani, despre transparenţa cheltuielilor, despre faptul că aceste plăţi nu sunt obligatorii dacă părinţii nu sunt în stare să plătească, despre ilegalitatea lor, cred că totul va rămâne fără schimbări încă mulţi-mulţi ani şi e inutil să te plângi.
Valentina Slotina
