Cuvintele primarului comunei Valea Mare, Galina Varvariuc, care a spus că intenționează să facă și o evaluare a căsuțelor de livadă nefinisate în întovărășirea pomicolă (ÎP) situată pe terenurile primăriei, a trezit nemulțumirea unui grup de proprietari ai acestora. În timpul discuției cu autorul acestor rânduri, s-a spus că, atunci când plouă, oamenii trei zile nu au putut ieși de pe loturile de livadă, iar acolo trăiesc bătrâni bolnavi, mame cu copii mici. Apropo, de ce locuiesc bătrâni acolo? Pentru că ei nu ar avea cu ce plăti pentru servicii în oraș. Ei nu au nevoie de prea mult, de li s-ar face un drum în variantă albă, ca să poată ajunge acolo ambulanța dacă este necesar. Nu s-au creat niciun fel de condiții, dar impozite cer? Aceste terenuri în trecut aparțineau locuitorilor Dănuțeniului, părinților lor, iar acum sunt la Valea Mare. De ce primarul municipiului nu protejează unghenenii? Anterior, circula chiar un microbuz, dar acum oamenii sunt nevoiți să meargă pe jos de la stația terminus la Curculiovca până la căsuțele lor de livadă.
Nu pentru a se justifica, ci pentru a explica
În zilele noastre, noțiunea de căsuță de livadă (numită în popor „vilă” sau „dacia”) se schimbă. Dintr-o casă care nu este destinată pentru trai permanent, ea devine anume așa, totodată, ÎP încep să aibă tot mai multe probleme. De ce autoritățile nu fac nimic pentru proprietarii loturilor de livadă care au început să trăiască permanent la vile? De ce le interesează numai impozitele? De ce acolo nu sunt drumuri? De ce? De ce? De ce?
„Doamnă primar, ce înseamnă azi o căsuță de livadă?”, o întreb pe Galina Varvariuc, primarul comunei Valea Mare. Dânsa răspunde că a fost și rămâne un loc de odihnă și de creștere a pătrunjelului, castraveților, morcovului. Dacă persoana are posibilitatea să se ducă încolo – se duce, nu are – nu se duce. La rândul său, primarul întreabă: unde au viză de reședință locuitorii permanenți ai întovărășirilor? În plus, ei își construiesc casele fără autorizație, fără proiecte, nu plătesc impozite. Dacă un sătean își face o casă, el ia autorizație de la primărie, iar căsuțele de livadă le construiesc toți cei care vor, apoi proprietarii mai au și pretenții. Nu e un reproș, dar orășenii trăiesc bine, li se acordă toate serviciile, pe când sătenii cum s-au chinuit, așa și se chinuie și nu se plâng. Orășenii în vârstă se mută la vile, iar în apartamentele lor, de obicei, rămân copiii, iată ei lasă să aibă grijă de părinți.
Impozitele? Statul trăiește mulțumită acestora și este ceva normal, așa trăiesc toate țările. În plus, proprietarii loturilor de livadă plătesc aproximativ 10 lei pentru 6 ari de teren și 20-30 lei, dacă există clădiri. Acesta e impozit? Cică, duceți-vă și vedeți cât plătesc locuitorii satelor. Drumuri? Acestea sunt drumuri din extravilan, iar Fondul rutier alocă mijloace pentru repararea drumurilor în sate. Primăria nu poate cele 360 mii lei alocate să le cheltuiască cu drumurile ce duc spre întovărășirea unor persoane înregistrate în Ungheni, Nisporeni, Călărași și să-i lipsească pe locuitorii comunei de un sector, fie el și mic, de drum reparat. Pentru a face acolo doar drumurile centrale, va fi nevoie de cel puțin 3 milioane de lei, cine le va da primăriei în aceste scopuri?
„Îi înțeleg pe săteni atunci când se plâng, dar nu pe cei care au reușit să construiască case de vacanță în care să trăiască, nu doar să se odihnească. Din 2007, de mai multe ori, am propus membrilor întovărășirii să solicite la Guvern statut de sat, dar pentru aceasta este necesar ca mai mult de 50% din teren să fie privatizat. Atunci vom putea vorbi despre apă, gaz, electricitate, drumuri”, spune interlocutoarea.
Nu există case de locuit în întovărășiri
Pe pământurile municipiului Ungheni nu există întovărășiri, a avut noroc, dar Sergiu Mutu, specialist în cadrul primăriei, a menționat că au existat încercări de modificare a legislației privind ÎP, dar el nu poate spune cu certitudine că acest lucru a fost făcut. Știți, chipurile, că pe loturile de livadă de lângă Chișinău sunt construite foarte multe case, dar nu pot fi înregistrate ca locuințe și să facă vize de reședință în ele. Aceste întovărășiri nu sunt localități, iar pentru a obține acest statut, trebuie să se elaboreze planul de urbanism, ceea ce este foarte costisitor. Rămâne la nivel de propuneri. Apropo, acum membrii ÎP plătesc impozite ca pentru terenurile agricole, iar cu clădiri suma va crește de zeci de ori.
Legislație învechită
Pentru a schimba situația ÎP, este necesară o legislație modernă, nu una de 28 de ani. Apropo, Hotărârea Guvernului nr. 629 din 13.11.1991 „Cu privire la întovărăşirile pomicole” în care s-au făcut unele modificări trei ani mai târziu, a interzis construirea caselor de livadă și a aprobat Statutul Model al întovărășirii pomicole. Punctul 11 stipulează drepturile membrilor întovărășirii pomicole, inclusiv să folosească lotul de pământ repartizat pentru cultivarea plantelor multianuale, legumelor, creşterea păsărilor de casă în voliere, a iepurilor de casă şi a nutriilor în cuşti speciale, a albinelor, cu respectarea obligatorie a regulilor sanitare şi veterinare şi fără a prejudicia odihna cetăţenilor de pe loturile de pământ învecinate; să folosească după cum crede de cuviinţă recolta de fructe, pomuşoare, legume obţinută pe lotul de pământ, precum şi oricare altă producţie agricolă; să modifice şi să construiască casele, acareturile şi serele, conform unor proiecte, elaborate şi coordonate în modul stabilit, şi a unei autorizaţii de efectuare a construcţiei etc.
