În paginile ziarului „Unghiul” s-a scris în repetate rânduri despre peripețiile legate de casele de livadă (vile). Una dintre cele mai recente publicații a fost „Căsuța de livadă ca loc de trai permanent și generator de probleme” de la 14 iunie. De această dată, vom vorbi cu președintele uneia dintre întovărășirile pomicole, Mihail Tamazlîcaru, care dorește să rezolve ceva, în primul rând, în ceea ce privește transportul de pasageri, drumul spre sectorul cu case le livadă și ceva concret pentru recunoașterea acestor așezări.
Potrivit acestuia, întovărășirea nu ar fi înregistrată la Oficiul Cadastral, însă are ștampilă, o hartă topografică, listele membrilor săi și nimic mai mult. Nu s-au găsit urme nici la fabrica de conserve din Ungheni, cu atât mai mult cu cât întreprinderea nu mai există. Interlocutorul e nedumerit, pentru că oricum ar fi trebuit să existe vreun act emis cu aproape 40 de ani în urmă cu privire la formarea întovărășirii, dar unde să-l caute.
Se pare că sunt, ca să spunem așa, un stat în stat și ar trebui să aibă fonduri, proprietăți, dar despre acest lucru nu se știe nimic, totul e învăluit de mister. Dacă alte întreprinderi, cum ar fi combinatul de covoare, calea ferată, fabrica de ceramică, au făcut ceva pentru întovărășirile lor pomicole, bunăoară, drumuri, cea de conserve nu a făcut nici asta. „Problema drumurilor acum ar putea fi rezolvată pe contul loturilor părăsite de pe teritoriu – să fie repartizate ca terenuri de construcție familiilor tinere, nu câte 6 ari, ci câte 10-20. Dar acest lucru, din câte înțeleg, nu este convenabil pentru primărie, fiindcă va trebui nu numai să facă drumuri, ci și apeduct să instaleze. În vârful dealului sunt izvoare de unde vara oamenii aduc apa către loturile lor, dar acest lucru nu va decide soarta alimentării cu apă. În schimb, este apă în cartierul Curculiovca din Ungheni și s-ar putea să o aducă până la „Pișcevik”.
Rămâne doar să caute un sponsor și deja acolo, pe loc, oamenii care au nevoie de apă să găsească bani ca să utilizeze apeductul”, este de părere sursa.
Acum se spune că imobilele ar fi fost construite acolo în mod ilegal, deși, probabil, inginerul cadastral al primăriei, pe ale cărei pământuri se află „Pișcevik”, ar fi trebuit să vină să spună atunci când au fost construite: „Voi ce faceți?”. Casele de livadă, a spus sursa, trebuiau să aibă o suprafață sau de 18, sau 21 de metri pătrați. Nimeni nu știe cum pot fi legalizate casele de locuit.
În general, apar multe întrebări în legătură cu loturile de livadă. Uneori, când se cumpără un teren, se dovedește că acesta a fost vândut de mai multe ori. O fostă profesoară, de exemplu, a aflat că sectorul ei e privatizat de o persoană străină. Încearcă de află cum s-a întâmplat acest lucru, este puțin probabil ca femeia să aibă puteri și să ajungă la capăt. Cum poate demonstra că e terenul ei? La formarea unei întovărășiri s-ar fi emis carnete de membru, datele se fixau în registru, cu ele trebuia să se înceapă atunci când se privatizau terenurile.
Potrivit președintelui raionului Ungheni, Alexandru Ciuvaga, care s-a întâlnit de asemenea cu președintele întovărășirii „Pișcevik”, a avut loc deja o conversație cu șeful întreprinderii, care oferă servicii de transport pasagerilor în oraș. Deși transportul ar trebui să fie asigurat de agenții economici care deservesc primăriile din apropiere, ei nu doresc. În același timp, dânsul consideră că problema a două curse pe zi, dimineața și seara, va fi soluționată. Drumurile? El a promis că va ajuta la nivelarea cu grederul și la săparea unui șanț pentru scurgerea apei de ploaie. De asemenea, va vorbi cu arendașul lacului ca acesta să nu blocheze scurgerea apei, care în timpul ploilor trece peste dig. Apeduct la loturile de livadă? Această chestiune se pare că nici nu a fost abordată și nu poate promite nimic.
