Azi interlocutoarea mea e o tânără artistă. Talentul ei a dat culoare și farmec grădiniței „Izvoraș” din satul Măcărești, reședința comunei din raionul Ungheni cu același nume. Capitolina Cozma, pentru că despre ea este vorba, îi place să picteze în ulei și cel mai mult să realizeze portrete, pentru că frumusețea omului e trecătoare și eu vreau să o mențin mereu prin picturi.
— De unde vine Capitolina Cozma?
— M-am născut și locuiesc în satul Măcărești, raionul Ungheni.
— Ai un prenume nu atât de des întâlnit în țara noastră. Care e istoria lui și cum ai ajuns să-l porți?
— Da, aveți dreptate, este un prenume rar întâlnit la noi în țară. Sunt născută în data de 31 mai 2008. Dat fiind faptul că noi suntem creștini ortodocși și părinții mei respectând obiceiurile, inclusiv la alegerea prenumelui unui nou-născut, s-au consultat cu parohul bisericii din localitate. Respectiv preotul le-a comunicat că la data de 31 mai în calendarul ortodox erau stipulate aproximativ 5, 6 prenume de copii printre care era și prenumele „Capitolina” pe care părinții mi l-au ales și îl port și astăzi.
— De ce îți place să pictezi în ulei?
— Picturile efectuate în ulei par mai reale și redau o imagine mult mai frumoasă. Plus la aceasta uleiul îmi oferă posibilitatea de a efectua unele modificări sau corectări. Uleiul are și un dezavantaj – perioada de uscare este mult mai mare decât a picturilor realizate în guașă sau culori acrilice.
— Enumeră-ne câteva succese, înregistrate de tine.
— Am participat la numeroase concursuri, unde am fost invitată atât de administrația publică locală din localitate, cât și de conducerea liceului „Elada” pentru a participa la câteva concursuri. Am participat și la competițiile din cadrul Școlii de Arte Plastice „Raisa Cojocaru” din orașul Ungheni. Printre lucrările mele de succes: „Ungheniul în culori”, „Plaiul meu natal” și „Inima mea bate pentru Ucraina”, aceasta a devenit și un simbol de solidaritate pentru Ucraina. Și multe alte lucrări pentru care am fost apreciată cu locuri de frunte.
— Când și în ce împrejurări ai înțeles că dorești să faci pictură?
— Ca orice copil începând cu vârstă fragedă, eram pasionată de desen. Însă de la vârsta de 10-11 ani am înțeles că pictura ar putea face parte din viața mea. Părinții, observându-mi talentul, au decis să ma înscrie la Școala de Arte din orașul Ungheni, unde până la moment sunt elevă.
— Pictura e genetică în familia ta?
— Dacă e să vorbim despre rudele de gradul I – nu. Rădăcinile se trag de la bunicii de pe linia mamei printre care și de la unchiul mamei, Mihail, care a fost un meșter popular, printre lucrările lui putem admira cele două chipuri cioplite în lemn a unei bătrâne și al unui bătrân, care până la moment se află în Parcul Central „Micul Cluj” din orașul Ungheni.
— Ce alte pasiuni mai ai?
— Îmi place lucrul manual. Confecționez brățări și coliere din mărgelușe, iar în timpul liber care îmi mai rămâne citesc cărți.
— Ce calități trebuie să aibă un tânăr pictor?
— După părerea mea cele mai importante calități a unui tânăr pictor ar fi imaginația bogată, răbdarea și creativitatea, care depind una de alta.
— Gestionarea timpului. Pictura ocupă foarte mult timp, dar tu ești și elevă. Cum îți împarți timpul ca să le reușești pe toate?
— Ceea ce ține de timpul meu personal sunt foarte limitată din motivul că sunt elevă și paralel frecventez Școala de Arte Plastice din Ungheni. Din cele șapte zile ale săptămânii, cinci zile merg la școală și trei frecventez școala de pictura. Plus la aceasta mai am și lecții de pregătit, dar în pofida timpului limită îmi găsesc timp pentru familie și pentru celelalte pasiuni ale mele.
— Câte lucrări poartă semnătura ta și unde se află acestea?
— Am multe lucrări ce îmi poartă semnătura, dar câteva dintre ele se păstrează în incinta Școlii de Arte Plastice „Raisa Cojocaru”.
— Capitolina, cum ai ajuns să pictezi în interiorul grădiniței? Și dacă ai mai pictat și în alte instituții?
— Mi s-a propus de către directoarea grădiniței din localitate mea dacă aș vrea să încerc să pictez pe pereții din holul grădiniței. Consultându-mă cu părinții am decis să încerc ceva nou, iar finalul a fost unul reușit. Am pictat mai multe personaje din diferite desene animate ceea ce am crezut că le-ar putea plăcea copiilor.
Deocamdată am pictat doar în grădiniță, dar nu cred că e sfârșitul aici și voi mai repeta o astfel de experiență.
— Ce îți place să pictezi: peisaje, portrete etc. De ce optezi anume pentru un anumit tip?
— Iubesc să pictez orice dar mai mult îmi place să pictez portrete deoarece frumusețea omului e trecătoare și eu vreau să o mențin mereu prin picturi.
