Ministerul Muncii și Protecției Sociale își propune modificări la Legea cu privire la fondul se susținere socială a populației și la Legea cu privire la serviciile sociale, pentru a face posibilă finanțarea serviciilor sociale și din bugetul de stat, așa ca responsabilitatea să nu revină doar administrațiilor locale, transmite IPN.
În cadrul unor dezbateri asupra inițiativei, Vasile Cușcă, secretar de stat, a precizat că serviciile sociale sunt o componentă relativ nouă a asistenței speciale. Din cele 41 de servicii sociale din nomenclator, numai 25 sunt reglementate. Există probleme cu finanțarea serviciilor sociale, care, conform legii, este responsabilitatea APL. În 2018 au fost implementat pachetul minim de servicii sociale, cu trei servicii: asistență socială personală, serviciul de suport monetar pentru categoriile defavorizate și serviciul de sprijin familial pentru copii. Uneori nu se acumulează suficiente resurse, ceea ce se reflectă asupra prestării respectivelor servicii.
Pentru serviciile pe care le vede în pachetul minim, secretarul de stat spune că sunt necesare mijloace financiare de la bugetul de stat în sumă de circa 600 de milioane de lei, pentru anul 2022. Cel mai costisitor serviciu este cel de asistență personală. Se mai propune ca în acest pachet să fie inclus serviciul social „Locuință protejată” pentru persoanele cu dizabilități, ca o măsură de prevenire a instituționalizării. Se vrea ca în fiecare raion să fie cel puțin un astfel de serviciu. Alte două servicii sunt: casă de copii de tip familie și asistența parentală profesionistă, ambele destinate copiilor.
Un serviciu planificat pentru anul 2023 este cantina socială. Se vrea ca, la începutul anului 2022, să se lucreze la un regulament-cadru de standarde de calitate.
Sergiu Postica, reprezentant al Direcției asistență socială Leova, consideră că este un lucru bun serviciul Casă comunitară și s-ar putea de gândit și la serviciul Echipă mobilă, pe parcurs. De asemenea, el a remarcat că și-a început activitatea cu două servicii sociale, acum sunt în jur de 20. La fel și cu asistenții parentali, acum câțiva ani erau extrem de puțini, astăzi sunt peste o sută, lucru îmbucurător, spune specialistul.
Directorul executiv al Asociaţiei Obşteşti „Concordia. Proiecte Sociale”, Viorica Matas, a remarcat că, pentru serviciile de plasament de tip familial, asistență parentală profesionistă și casă de copii de tip familial, sumele trebuie revăzute pentru anii următori, deoarece necesitățile sunt mult prea mari. Se cere creșterea numărului unităților de protecție pentru copii, așa ca toți copiii care au nevoie să beneficieze de aceste servicii. Totodată, se propune să fie asistenți parentali profesioniști și părinți educatori, care să fie specializați în lucrul cu categoriile mai complicate, cum ar fi copiii cu probleme de comportament sau copii abuzați.
Daniela Sîmboteanu, fondatoare și președintă a Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, salută revederea nomenclatorului, dar și adoptarea cadrului normativ pentru serviciile care există și nu sunt acoperite de acest cadru. Ea susține extinderea serviciilor de asistență parentală profesionistă, întrucât copiii care au nevoie de susținere sunt mulți, iar astfel de servicii sunt puține.