,,Orice persoană se poate îmbolnăvi de COVID-19, dar bolnavii de diabet pot avea complicații mai grave. În mare parte, pacienții cu diabet de tip 2 sunt acei care au și alte probleme de sănătate, precum hipertensiune, cardiopatie, infarct sau obezitate. Acestea prezintă un risc sporit dacă diabeticul se infectează cu noul coronavirus și chiar în perioada postCovid. În cazul pacienților cu diabet de tip 1, de obicei, acest tip se întâlnește cel mai mult la persoanele tinere și copii, infecția COVID-19 este suportată mai ușor. Firește, aici vorbim și de felul în care pacientul luptă cu boala, e acea sensibilitatea a fiecărui organism de a face față oricărei boli. Avem cazuri când bolnavul avea nivelul de glicemie foarte ridicat și a depășit infecția COVID-19, iar pacienți cu diabet începător au pierdut, din păcate, lupta cu SARS-CoV-2” (Veronica Mihăilă, medic endocrinolog).
Dependent de insulină în pandemie
Dl. Gheorghe, un locuitor din raionul Ungheni, a avut cea mai mare parte a vieții sale, peste 30 de ani, un loc de muncă ce l-a făcut să parcurgă zeci de kilometri. Deprins cu mișcarea și cu oboseala, nu și-a dat seama din prima că ar fi ceva ieșit din comun faptul că la doar câțiva pași parcurși prin ogradă obosește, că „saharul” cela ar fi crescut și i se părea că încă îl mai ține sub control.
Osteaneala o punea pe seama vârstei. Și nici problema cu piciorul nu l-a alarmat. Totul avea o explicație: va trece de la sine. Mai făcea oblojeli, mai folosea un unguent, mai lua un analgezic și pentru câtva timp îi trecea, și viața era din nou frumoasă. Starea aceasta a durat până în primăvara lui 2021, când infecția de la picior s-a agravat și a fost nevoie de intervenție chirurghicală.
Verdictul dat de medic – trebuie să-și administreze insulină – a fost un knockout pentru el, lovitura de grație. Familia i-a fost alături, l-a sprijinit și i-a spus că ceea ce s-a întâmplat nu înseamnă că e sfârșitul aici. Sunt oameni care întreaga viață trăiesc cu un asemenea tratament, tot ce trebuie e o monitorizare strictă.
„Diabetul „iubeşte” mişcarea. Atât timp cât omul se mişcă, musculatura consumă glucoza în surplus şi putem afirma că mişcarea contribuie la tratamentul diabetului. Mai apoi, urmează dieta alimentară. Pentru că nu există pastila sau injecţia minune care ne-ar scăpa de această boală „mută”, bolnavilor li se recomandă să-şi controleze aportul de glucide sau carbohidraţi şi adaptarea dozelor de insulină”, spune Veronica Mihăilă, endocrinolog în cadrul Centrului de Sănătate Ungheni.
Așa a fost și în cazul dlui Gheorghe. S-a împăcat cu boala și din mai 2021, zilnic își măsoară nivelul de glicemie, își administrează insulină de 2 ori și are o dietă strictă.
COVID-19 nu l-a ocolit chiar dacă a respectat toate măsurile de protecție
Se bucura că îl ocolește coronavirusul. Respecta toate măsurile de protecție: se spăla des pe mâini, folosea dezinfectant și purta masca de protecție. Bărbatul evita locurile aglomerate, iar la medic nu se ducea cu transportul public de frică să nu se infecteze.
Totul a fost bine până în noiembrie. Nu își poate explica de unde s-ar fi putut îmbolnăvi. Nu a învinuit pe nimeni, a acceptat că e epidemie. Din prima nici nu a bănuit că este infectat. S-a gândit că e o simplă răceală, așa cum o fac cei mai mulți.
La început a fost nasul înfundat și vocea schimbată, a urmat o răgușeală, după care starea i s-a îmbunătățit și a crezut că a scăpat. Doar că a devenit apatic, familia îl surprindea de multe orit privind minute în șir pe geam, nu mai avea nici poftă de mâncare.
A mers la medicul de familie și a făcut testul. A fost confirmat pozitiv și chiar în aceeași zi a fost internat în spital. Bărbatul povestește că l-a cuprins o frică teribilă, a fost aproape secerat de rezultatul pozitiv al testului pentru COVID-19.
Șocul nu i-a ocolit nici pe membrii familiei. Au avut cu toții emoții, știind că mulți dintre cei care au fost răpuși de violentul virus aveau și diabet zaharat. Dar au fost încrezători că se va face bine și l-au încurajat că va învinge boala.
Medicii de pe ambulanță au primit toate informațiile despre starea sa la momentul când a fost luat, nivelul glicemiei și doza de insulină care i se administra acasă. Ajuns în Secția Covid a fost examinat amănunțit. I-a fost măsurat nivelul glicemiei și efectuată o radiografie a plămânilor și, în funcție de rezultate, i s-a prescris tratamentul.
Medicul Veronica Mihăilă ne spune că acest tip de pacienţi au nevoie de o monitorizare mai strictă în secţiile Covid, din cauza complicaţiilor survenite de pe urma diabetului. De 3 sau 5 ori pe zi trebuie să li se verifice nivelul glicemiei, pentru că în funcție de acesta se calculează doza necesară de insulină.
Infecția Covid poate duce la creșterea glicemiei. În cazul noului tip de coronavirus, pentru a preîntâmpina furtuna citochimică (Nota red.: Fenomen hiper-inflamatoriu, „furtuna de citokine” sau furtuna chitochimică pare să joace un rol esențial în cazurile grave de COVID-19 și lasă pentru moment puține soluții medicinii, scrie AFP. Febră, oboseală, tuse seacă: în patru din cinci cazuri, virusul SARS-CoV-2 provoacă simptome „benigne sau moderate”.
Adeseori apare însă o problemă respiratorie care se poate transforma într-un simptom respiratoriu acut sever.), se recomandă corticoterapia, un tratament cu hormoni care poate provoca anumite complicații, una dintre cele mai importante fiind creșterea glicemiei.
În acest caz, și tratamentul trebuie neapărat corectat. Deci, pacientul nu va mai primi aceleaşi doze ca atunci când era acasă și pentru asta trebuie măsurat nivelul glicemiei de mai multe ori pe zi, de 3 sau chiar 5 ori pe zi, mai precizează medicul Veronica Mihăilă.
Recuperarea postCovid este de durată
După aproape 3 săptămâni, dl. Gheorghe a fost externat. Au fost 3 săptămâni de agonie, de rugi, de incertitudini că uite acum parcă respiră mai ușor, dar în următorul minut parcă se sufocă și nu mai are aer.
După ce toată această durere a rămas în urmă, el nu-i înțelege pe cei care afirmă că virusul e o invenție. Și sunt mulți cărora le explică faptul că masca de oxigen şi sentimentul că ar putea într-o fracţiune de secundă să moară nu sunt o invenţie, dar o realitate crudă și înfricoșătoare.
,,Ți se frânge inima când știi că la un geam de spital te așteaptă un copil care în orice secundă ar putea deveni orfan, care se roagă ca masca de oxigen să te țină în viață. Eu am fost printre fericiții care au trecut cu brio de acest virus ucigaș. Însă o mare parte dintre moldovenii noștri, oameni de lângă noi, cu care poate și am interacționat la un moment dat, s-au transformat într-o statistică sumbră a vieților pierdute în pandemia de COVID-19. Aceștia sunt comemorați în tăcere de rude și prieteni care nu au avut șansa unui rămas-bun. Asta e realitatea”, le explică dl Gheorghe celor care nu cred că virusul există și este destul de periculos.
,,Trebuie să fac o remarcă. Multe persoane care până la infectarea cu noul coronavirus nu aveau diabet, în timpul tratamentului s-au pricopsit şi cu diabet zaharat sau cu hiperglicemii, care pe parcursul următoarelor luni pot să se normalizeze sub supravegherea medicului specialist. Au fost situaţii când pacientul nu a avut diabet în staţionar şi pe fondul unei pneumonii bilaterale a făcut formă gravă şi i s-a administrat insulină, dar pe parcurs dozele au fost micşorate până la anularea totală a insulinei şi este doar monitorizat. Avem cazuri în care bolnavii după Covid rămân cu tratament permanent cu insulină, chiar dacă până la infectarea cu noul tip de coronavirus nu au avut diabet. Ce ţine de pacienţii care erau la evidenţă, am ţinut legătura cu o mare parte dintre ei şi în perioada când se tratau de Covid. Oricine a avut nevoie de consultaţia mea m-a putut găsi la telefon, pentru că de multe ori ei sunt slăbiţi şi nu se pot deplasa”, ne precizează Veronica Mihăilă.
Revenit acasă, dl Gheorghe a mai resimțit o vreme greutatea din piept care îi îngreuna respirația. Treptat a revenit la vechea doză de insulină. Starea sa de sănătate s-a îmbunătățit.
Duc lipsă spitalele noastre de serviciile de recuperare a bolnavilor de diabet? Veronica Mihăilă ne zice că într-o oarecare măsură da.
,,Staţionarele de zi pe timp de pandemie au fost închise. Dacă vorbim de pastile, noi le prescriem, dar dacă e vorba de administrarea parenterală a medicamentelor, adică pe altă cale decât pe cea digestivă, atunci e mai complicat. În cazuri extreme s-a intervenit. Pacientul cu diabet zaharat trebuie să facă neapărat un control general, pentru a evalua consecinţele infecţiei cu SARS-CoV-2. Și, în funcție de ce arată acesta i se modifică şi tratamentul pentru diabet”, a mai menționat medicul.
Veronica Mihăilă a ținut să precizeze că cel mai des întâlnit este diabetul de tip 2. 90% dintre pacienți au anume acest tip, iar între 7% și 10% au tipul 1. Mai este diabetul gestațional, care apare în timpul sarcinii și diabetul în cadrul altor patologii endocrine. Federația Internațională a Diabetului (IDF) estimează că 700 de milioane de adulți din întreaga lume vor avea diabet până în 2045.
