La 29 septembrie în întreaga lume se marchează Ziua Internațională a Inimii. Evenimentul are scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.
Boala cardiovasculară (BCV) este o clasă de boli care afectează inima și/sau vasele de sânge (vene și artere). Poate fi cauzată de o combinație de factori de risc socioeconomici, comportamentali și de mediu, inclusiv hipertensiune arterială, alimentație nesănătoasă, colesterol ridicat, diabet, poluare a aerului, obezitate, consum de tutun, boli de rinichi, inactivitate fizică, consum nociv de alcool, stres. Istoricul familial, etnia, sexul și vârsta pot influența, de asemenea, riscul de boli cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral, sunt cele mai frecvente boli netransmisibile din lume, provocând aproape 18,6 milioane de decese, dintre care peste trei sferturi apar în țările cu venituri mici și medii.
O treime din decese cauzate de BCV apar prematur la persoanele cu vârsta sub 70 de ani. 85% dintre decesele cardiovasculare se datorează atacurilor de cord și accidentului vascular cerebral, 75% dintre decesele cauzate de BCV apar în țările cu venituri mici și medii.
În Republica Moldova (BCV) se plasează constant pe primul loc printre cauzele de deces și reprezintă circa 58% din totalul deceselor înregistrate la nivel național, rămânând stabil înalt pe parcursul ultimelor două decenii.
Pe parcursul anului 2020 în R. Moldova de afecţiuni al aparatului circulator au decedat 22872 persoane, cifrele demonstrează o creștere semnificativă comparativ cu anul 2019 (21512 decese). În structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator predomină: cardiopatia ischemică (12.566 persoane), bolile cerebrovasculare (5006 persoane), infarctul miocardic acut (1748 persoane), cardiopatia hipertensivă (2615 persoane). Această creștere a deceselor reflectă criza provocată de pandemia COVID-19.
Pentru cele 520 de milioane de persoane, care trăiesc cu boală cardiovasculară, COVID-19 a fost sfâșietor. Aceste persoane au fost mai expuse riscului de a dezvolta forme severe ale virusului și mulți dintre ei au evitat să participe la întâlniri de rutină. Astfel, izolându-se de prieteni și familie. Criza asistenței medicale prin care am trecut cu toții a evidențiat nevoia urgentă de a găsi modalități diferite și inovatoare de a conecta oamenii la sănătatea inimii, în special în zonele și comunitățile cu resurse mai mici.
Poluarea aerului este responsabilă pentru 25% din toate decesele cardiovasculare, ucigând 7 milioane de oameni în fiecare an. Fie că este vorba despre acțiuni imediate, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta în loc de utilizarea transportului sau eforturi pe termen lung, cum ar fi sprijinirea legislației privind aerul curat, fiecare dintre noi își poate aduce aportul pentru a face planeta mai sănătoasă.
Stresul psihologic poate dubla riscul unui atac de cord. Exercițiile fizice, medierea și un somn de calitate ajută la reducerea nivelului de stres. Rezistând la mecanismele de adaptare dăunătoare și la obiceiurile proaste induse de stres, ne putem maximiza sănătatea inimii.
