Acum 8 ani în Republica Moldova se făcea cunoscut un proiect finanțat de UE și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) ce îşi propunea să contribuie la crearea unui sistem sigur, competitiv și durabil de producere a energiei în țară. Proiectul mai avea drept scop reducerea efectului de seră și poluarea mediului și totodată educarea tinerei generații cu privire la sursele de energie regenerabilă. Astfel în decursul anilor 8 instituții școlare și preșcolare din raionul Ungheni au trecut la încălzirea pe biomasă înlocuind vechile sisteme cu cele alternative pentru biomasă, totodată fiind propuși pentru contractare anumiți furnizori de combustibil pe bază de biomasă.
Dacă inițial se discuta despre faptul că bioenergia ar face economii considerabile în buget aceasta fiind mult mai ieftină, întrucât este generată din rumeguș de lemn, coji de semințe sau paie, resturi care până acum oricum nu erau utilizate productiv, mai târziu agenții economici care produceau astfel de materie au început să o scumpească, motivând că ei sunt nevoiți să cumpere aceleași coji sau paie, iar rumegușul de lemn tot nu ar fi pe gratis. Astfel, dacă la început instituțiile plăteau 750 de lei pentru o gigacalorie, an la an prețul acesteia se ridică cu 5% , după cum ne-a spus Victor Vorobiov, directorul SRL „Green Energo”, furnizorul de combustibil pe bază de biomasă la majoritatea intituțiilor care dispun de centrale termice respective. Acesta ar motiva creșterea prețului drept consecință a devalorizării leului. Cu toate că, după cum bine știm, materia primă pentru brichete sau peleți nu s-ar procura în valută.
Cât de rentabil se mai consideră bioenergia la ora actuală? La această întrebare am încercat să găsim un răspuns la instituțiile de educație din raion. Directoarea gimnaziului din Valea Mare, Angela Chilinciuc, ne-a confirmat că diferențe nu s-ar observa. „Nu pot spune că e mai cald, dar nici frig nu este. În ceea ce privește rentabilitatea, noi nu avem un bilanț generalizat, instituția e conectată abia din această iarnă. Iar un calcul exact îl vom face la sfârșit de sezon”, spune directoarea.
Dacă la instituția respectivă încă nu s-a făcut o analiză în acest sens, directoarea-adjunctă a gimnaziului din Zagarancea, Lucia Gorenco, spune că cheltuielile aproape s-au dublat în comparație cu cele de acum doi ani pentru cărbune. ”Când am acceptat să realizăm proiectul gigacaloria era mai ieftină, dar pe an ce trece se scumpește. Totuși ne bucurăm că măcar este mai cald, comparativ cu ceilalți ani”, menționerază aceasta.
O explicație mai detaliată ne-a oferit directoarea gimnaziului din Bumbătă, Lucia Rădeanu, care ne-a precizat că în mare parte căldura depinde și de calitatea combustibilului din biomasă, cel din paie, de exemplu, generează mai puțină căldură decât cel din rumeguș. Chiar dacă nu se observă o diferență de temperatură între vechiul și noul tip de combustibil, directoarea a dat vina mai mult pe sistemul de încălzire al instituției, care a fost conceput greșit încă de la bun început, prin urmare, dânsa spune că atunci și acum se confruntă cu aceeași problemă, clasele se încălzesc doar până la jumătate, iar cealaltă jumătate rămâne mai rece.
La polul opus însă este situația gimnaziului din Bușila, unde, cum spune directoarea Leonora Vrâncean, după ce a fost schimbată centrala termică, care nu era în același bloc cu instituția, problema căldurii s-a rezolvat, iar costurile sunt mai mici, comparativ cu cât cheltuiau pe cărbune, întrucât atunci o bună parte din energie se pierdea până ajungea în gimnaziu.
Deoarece părerile referitor la rentabilitatea bioenergiei rămân a fi împărțite, o concluzie pe marginea acestui proiect ar fi imposibil de făcut, totuși ceea ce se poate vedea cu ochiul liber este faptul că cei care au început o afacere cu producerea brichetelor și a peleților s-ar bucura de venituri mai bune.
