„Statul Republica Moldova trebuie să îi ajute pe toți agenții economici să își vândă merele și alte mărfuri peste tot în lume, inclusiv în Federația Rusă, dar instituțiile statului și conducătorii de prim rang ai Republicii Moldova au obligația să ne securizeze total împotriva riscurilor și pericolelor de felul acesta, în care categoric nu este loc de excepții. Mai mult ca niciodată trebuie să ne asigurăm că știm unde se termină neutralitatea și unde începe complicitatea…” În data de 5 martie, la a 10-cea zi de război ruso-ucrainean, Serviciul Federal de supraveghere veterinară și fitosanitară al Federației Ruse
—
În condițiile crizelor de tot felul care s-au suprapus acum una peste alta, acestea sunt vesti bune pentru o mare parte din producătorii și exportatorii de produse agricole din Republica Moldova. Totodată, sunt vești generatoare de mari îngrijorări atât pentru agenții economici respectivi, cât și pentru statul Republica Moldova.
Beneficiile agenților economici și ale statului
Beneficiile agenților economici țin de însăși posibilitatea reluării exportului de fructe, în general, și, în special, a merelor. Conform surselor specializate, actualmente, în Moldova există stocuri de 100-120 mii de tone de mere, care nu pot fi consumate toate în interior și nici reorientate operativ pe alte piețe, pentru că piața rusească este una tradițională pentru merele moldovenești. Vestea din 5 martie este bună pentru toți producătorii și exportatorii, în contextul în care, după embargourile din anul 2014, exporturile de mere au fost nesigure și au depins în mare parte de factori subiectivi de ordin economico-sanitari, dar și politic. În următorii ani de după 2014, au putut să exporte în Federația Rusă nu toți agenții economici care au avut interesul și au putut demonstra capacitatea, ci doar anumite companii, listele cărora au fost alcătuite periodic după criterii nu totdeauna clare și de subiecți nu totdeauna transparenți.
Beneficiile directe ale agenților economici sunt posibilitatea de a vinde producția gata crescută, de a-și acoperi cheltuielile și de a reinvesti în următorul ciclu agricol.
Beneficiile statului sunt și ele evidente: taxele și impozitele din activitatea economică a companiilor, inclusiv din comerțul exterior, completează bugetul public național; se mențin locurile de muncă și capacitatea statului de a plăti salarii, pensii și indemnizații, majorarea cărora acum este mai necesară ca oricând.
Riscurile agenților economici
Am început acest material cu mențiunea că permisiunea Rosselhoznadzor-ului a venit „la a 10-cea zi de război ruso-ucrainean”, iar aceasta înseamnă că transportarea mărfurilor moldovenești prin Ucraina, „pe linie dreaptă” nu mai este posibilă. Ca merele moldovenești să ajungă până la „punctele de trecere, amplasate pe partea externă a graniței Belarusului”, transportul urmează să facă un drum mult mai lung, ceea ce ar putea majora semnificativ prețul de cost al mărfii. Potrivit unui comunicat al Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse care „s-a oferit să ajute agenții economici din Moldova și din Rusia să organizeze noi rute pentru a continua cooperarea”, această rută poate arăta astfel: Republica Moldova – România – Ungaria – Slovacia – Polonia – Belarus – Federația Rusă. În aceste condiții, exportatorii moldoveni vor fi nevoiți fie să vândă merele în Rusia la prețuri mai mici decât propriile cheltuieli sau să le vândă cu venituri care nu merită un efort atât de mare, fie să ceară un preț de vânzare mai mare decât cele de pe piața Federației Ruse. Astfel, „merele de aur” din Republica Moldova se pot pomeni necompetitive în raport cu merele din alte țări, inclusiv cele incluse în aceeași listă din 5 martie, dar și cu merele din Krasnodarul Rusiei, de exemplu, iar exportatorii moldoveni să fie impuși să transporte marfa înapoi, pe aceeași cale lungă, cu repetarea cheltuielilor, sau să le lase să putrezească deja în Rusia. Este o perspectivă suficient de reală, prevăzută deja de experți în domeniu: „Acum, având în vedere sancțiunile împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, este de așteptat ca puterea de cumpărare a Rusiei să scadă. Situația ar putea fi similară cu embargoul din 2014 sau chiar mai rău. Acest lucru va afecta exporturile moldovenești de legume, fructe și nuci. Merele vor avea de suferit cel mai mult, deoarece reprezintă cel mai mare articol de export și aproape toate sunt vândute în Rusia”.
Este adevărat că în același comunicat al Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse se vorbea și de un traseu alternativ din Portul Giurgiulești (Moldova) spre Portul Maritim Comercial Novorossiysk din aceeași regiune Krasnodar a Federației Ruse, dar, pe de o parte, și în acest caz trebuie calculate cheltuielile și riscurile, iar, pe de altă parte, acest itinerar nu respectă sugestia sau indicația din 3 martie a Rosselhoznadzor-ului, care nu a putut fi întâmplătoare.
Un alt risc, mai „teoretic”, dar demn de luat în seamă, ar putea consta în faptul că, pe vreme de război nimeni nu garantează integritatea mărfurilor. Este adevărat că pe teritoriului Belarusului acum nu au loc operațiuni militare, dar situația de astăzi, inclusiv privind statului Belarusului în contextul războiului ruso-ucrainean, este atât de imprevizibilă… sper să nu fie necesar să desfășurăm prea mult această temă. De altfel, cred că se vor găsi cu mult mai greu și companii de asigurare, la modul direct, care s-ar aventura să investească în garantarea transportării unor astfel de mărfuri în astfel de condiții.
Încă un risc pentru exportatori, de asemenea, „teoretic”, ține de o posibilă atitudine mai puțin prietenoasă din partea diferitor actori din lanțul de țări prin care vor trece merele moldovenești și care ar putea îngreuna sau chiar reține cu mult transporturile spre Federația Rusă. Dar despre aceasta mai jos:
Riscurile statului Republica Moldova și ale cetățenilor lui
Permisiunea sau, poate, invitația pentru livrarea merelor moldovenești, a venit pentru o listă alcătuită din alte 5 țări. Acestea sunt Bosnia și Herțegovina, China, Bangladeș, Serbia și Azerbaidjan. În mod firesc pentru ea, Rusia a făcut această favoare țărilor care nu s-au alăturat sancțiunilor impuse de statele occidentale și SUA. Amintim, că Republica Moldova nu a susținut sancțiunile ținând cont de statutul de neutralitate permanentă care o obligă să se poarte în mod egal cu orice parte beligerantă în orice conflict armat. Este dreptul ei, dar este și dreptul statelor prin care vor trece merele moldovenești spre Belarus și Federația Rusă de a avea o atitudine rezervată, dacă nu chiar ostilă, față de acest „privilegiu” al Moldovei și moldovenilor. Despre riscul care îi poate paște pe exportatori am vorbit mai sus.
Dar riscuri și mai mari se pot abate și peste statul moldovenesc. Toate țările prin care vor trece transporturile au impus sancțiuni Rusiei, dar și Belarusului, cu pierderi considerabile pentru propriile economii, ori s-au alăturat sancțiunilor impuse de Occidentul colectiv. La o parte dintre ele se referă Rossselhoznadzor când spune că „livrările pot fi efectuate prin punctele de trecere, amplasate pe partea externă a graniței Belarusului”, fără să le spună pe nume. De ce ar trebui acestea să faciliteze încălcarea, indirectă, a regimului de sancțiuni de către Republica Moldova? Apropo, nu este exclus că și Rusia a făcut aceste invitații anume cu scopul de a crea impresia de eficiență redusă a sancțiunilor occidentale. Care poate fi reacția acestor țări în general față de Republica Moldova, dar și a Uniunii Europene, membre ale căreia sunt ele toate? Există riscul unei atitudini neprietenoase față de Moldova și în sens mai larg?.
Urmează un risc și mai „teoretic”, dar trebuie să „suflăm și în iaurt”, după ce ne-am fript de atâtea ori de felurite genuri de scheme distrugătoare pentru Republica Moldova și imaginea ei. Un exemplu de risc în acest sens ar fi o posibilă reeditare, eventual, într-o altă formă, a „laundromatul-ui rusesc”, când, prin complicitatea instituțiilor de stat ale Republicii Moldova, au fost scoase ilegal miliarde și miliarde de dolari din Rusia. Suntem în drept să ne întrebăm, dacă în spatele unui export nerentabil, necompetitiv și riscant, nu pot exista și alte interese, mai ascunse și, iarăși, distrugătoare pentru Republica Moldova și cetățenii ei? De exemplu, ar putea acest gen de export să fie folosit pentru spargerea regimului de sancțiuni îndreptat împotriva Rusiei?. Mai suflăm o dată în iaurt: într-un vagon sau în mai multe vagoane sau tiruri cu mere, ar putea fi ascunsă, convențional, o cutie sau câte o cutie de chibrituri cu cipuri interzice pentru furnizare din Occident în Federația Rusă? Altfel de ce acest comerț nefiresc?. Apropo, circuitul comercial are două sensuri. Teoretic, acesta ar putea fi folosit și pentru a scoate, neoficial, din Rusia, ceea ce este interzis de scos. Eventual, e locul să mai folosim încă o dată noțiunea de „laundromat rusesc”?
Să ne amintim că în 2014 Federația Rusă a instituit embargou total pentru exportul merelor și nu doar a merelor moldovenești motivând că acesta ar putea camufla reexportul produselor agricole din Occident. Dacă atunci a putut fi admisă o asemenea posibilitate, de ce nu poate fi admisă sau programată și acum?
Ar fi de ajuns să avem un singur caz descoperit de felul acesta, ca toată lumea occidentală să-i întoarcă Moldovei spatele. Și atunci, adio, susținere și ajutor masiv în condiții de multiple crize și sărăcie!; adio, integrare europeană!; adio, circulație liberă prin lume, moldoveni!”. Și „bun venit, în „Lumea Rusă”, Moldova”. După această logică, un astfel de caz ar putea fi și special organizat. Și când te gândești că la suprafață vor rămâne doar niște banale mere moldovenești…
În concluzie…
În concluzie, statul Republica Moldova, trebuie să îi ajute pe toți agenții economici să își vândă merele și alte mărfuri peste tot în lume, inclusiv în Federația Rusă, dar instituțiile statului și conducătorii de prim rang ai Republicii Moldova au obligația să ne securizeze total împotriva riscurilor și pericolelor de felul acesta, în care categoric nu este loc de excepții. Mai mult ca niciodată trebuie să ne asigurăm că știm unde se termină neutralitatea și unde începe complicitatea…
