În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în Moldova, în conformitate cu ordinul NKVD al URSS, a fost efectuată o operațiune de expulzare urgentă a „anumitor elemente”, în principal „antisovietice” din țară – proprietari de terenuri, fabricați, albgardiști, oameni de afaceri, lideri ai partidelor politice, cei care au colaborat cu Siguranța românească, precum și primari din aproape toate așezările, medici, profesori, preoți. Apoi, primul val masiv de deportări a cuprins Moldova, care a dus aproape 24 de mii de moldoveni departe de locurile lor natale. În noaptea de 6 spre 7 iulie 1949, cel de-al doilea val a măturat „rămășițele burghezonaț i o n a l i s te românomoldovenești, ale culacilor și speculanților”, care s-au dovedit a fi în număr de peste 34 de mii. În noaptea de 1 aprilie 1951, aproape 3000 de membri ai bisericii Martorilor lui Iehova au fost deportați din Moldova. Nu se poate să uităm asemenea evenimente, precum și oamenii cărora le-a fost sortit să treacă prin toate acestea. Astăzi, desigur, vorbim despre copiii trecuți la vremea respectivă, împreună cu părinții, prin râșnița represiunilor.
Lege avem. Și ce
La sfârșitul anului 1992, a fost adoptată Legea nr. 1225 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Să o examinăm la solicitarea celor care în urmă cu ceva timp au primit legitimații noi, iar unii dintre ei se întreabă la ce înlesniri au dreptul în baza acelor noi bucățele de plastic sau nu se prevede nimic altceva pentru ei.
Articolul 21 din legea menționată „Înlesniri sociale” prevede că cetăţenii Republicii Moldova supuși represiunilor și ulterior reabilitaţi beneficiază de dreptul la asistenţă medicală, în conformitate cu minimumul asigurării medicale gratuite stabilit de legislaţie, precum și la asigurare cu medicamente specifice prevăzute în programele naţionale; la confecţionarea și repararea gratuită a protezelor dentare (cu excepţia protezelor din metale nobile), la asigurarea în condiţii avantajoase cu alte mijloace ajutătoare tehnice; la reabilitare sanatorială în condiţiile stabilite de Guvern; de prioritate la primire în aziluri, la asigurare de stat gratuită în ele, cu păstrarea a cel puţin 25 la sută din pensia alocată; de prioritate la instalarea telefonului.
S-a scris și slavă Domnului
Legea, desigur, este învechită, să luăm, bunăoară, instalarea telefonului peste rând, care acum te face să râzi. În ceea ce privește îngrijirile medicale în conformitate cu minimul pe care toți titularii unei polițe de asigurare îl au, s-a scris doar să fie scris. Nu este întâmplător faptul că foștii deportați sunt interesați de ce drepturi mai au afară de legitimații. De exemplu, se vorbește despre confecționarea și repararea gratuită a protezelor, dar sunt doar vorbe, cabinetele stomatologice sunt private și nu ai ce intra acolo dacă nu ai o sumă frumușică de bani. La fel se întâmplă și cu biletele la sanatoriu. Da, se pare că ai dreptul la un bilet, dar dacă vrei unul gratuit, fii bun și primește-l ca toți ceilalți – o dată la trei ani. Desigur, poți pleca și în fiecare an, dar cu plată, chiar dacă nu este completă.
Cineva întreabă de ce nu pot face călătorii gratuite cel puțin în orașele de reședință, în raioane, pentru că nu chiar atât de des persoanele în vârstă pleacă undeva cu treburi. După cum a spus unul dintre interlocutori, nimeni nu are nevoie de persoanele în vârstă, iar statul nu vrea să suporte costuri suplimentare dacă abia leagă tei de curmei când vine vorba de cetățenii săi de-a lungul anilor istoriei moderne.
Rămâne să așteptăm cele promise
Potrivit lui Tudor Rădeanu, șeful Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei din raionul Ungheni, această categorie are mai multe beneficii, din păcate, doar la Chișinău. Pentru a rezolva problema sunt necesare fonduri, de exemplu, în ceea ce privește serviciile stomatologice, acestea ar trebui să fie alocate de către stat. Dacă vorbim despre călătorii gratuite, atunci această problemă urmează să fie soluționată la nivel local, deși acest lucru nu este ușor de făcut, deoarece prea multe întreprinderi sunt implicate în transportul de pasageri. El a promis că va încredința unuia dintre specialiștii săi efectuarea unui studiu mai detaliat al problemei și pregătirea unui proiect de hotărâre pentru a fi examinat la Consiliul Raional.
„Este necesar de evaluat situația socială a acestei categorii de populație, de identificat nevoile și gradul de vulnerabilitate, pentru a lua o decizie obiectivă. Unde este nevoie de asistență socială noi nu ezităm să acordăm, nu facem diferențiere între categoriile de cetățeni. Toate serviciile sociale existente în limita bugetului sunt la dispoziția cetățenilor. Orice cerere sau petiție ținem să o soluționăm pozitiv, în beneficiul oamenilor, conform cadrului normativ”, spune specialistul direcției, Viorica Său.
Vicepreședintele raionului, Tatiana Lazar, consideră că întrebările despre înlesniri ar trebui adresate primăriei. Apropo, ea are azi o întâlnirecu viceprimarul municipiului Ungheni, Dionisie Ternovschi, și, cu siguranță, va aborda această problemă. În ceea ce privește serviciile stomatologice, din câte știe, este necesar ca persoanele să prezinte un set de documente la serviciul social pentru a primi o trimitere. Vor discuta despre posibilitatea organizării călătoriilor gratuite.
Sper în curând să aflăm despre rezultatele discuțiilor, proiectelor și ce decizie finală a fost luată.
