Mă întâlnesc zilele astea cu cineva. A fost o revedere plăcută, pentru că se întâmplă foarte rar să ne vedem. După salut începem să ne întrebăm ce mai facem, cum o mai ducem, la care ea îmi răspunde cu un mare, mare oftat: ”Așa m-aș duce eu peste hotare!”. Eu, știind că e o persoană cu dragoste de țară și care se implică activ, o întreb ce s-a întâmplat. Ea îmi răspunde: ”Bardacul ista mă omoară! Absolut la toate nivelurile există dezordine. Tot ceea ce încerc să fac e ca o luptă cu morile de vânt ale lui Don Quijote. Nimic nu se schimbă”.
Și la o simplă privire în jur îi dai dreptate. Parcă se face educație ecologică, se bagă bumbac în cap să nu aruncăm gunoiul oriunde și oricum. S-au amplasat și pubele pe care scrie atât de frumos și mășcat ”Carton”, ”Plastic” și ”Gunoi menajer”. Și totuși gunoiul tronează ca un adevărat rege. Unde nu te aștepți vezi câte o moviliță (cele mai bizare sunt cele de coji de semințe de floarea-soarelui chiar alături de coșurile de gunoi din parc), pungile de plastic pe lângă blocurile de locuit ce sunt ca niște flaguri lăsate de perdanții unor lupte date cu bunul-simț. În cazul acesta suntem noi, cetățenii, perdanți, indiferent că ne aflăm în tabere diferite (1. a celor care aruncă și 2. a celor care asistă). Pe lângă faptul că ne arătăm căt suntem de educați, mai și stricăm peisajul, dar și contribuim la starea noastră de sănătate (din păcate, nu în sensul cel mai benefic). Există servicii ce fac curățenie, parcă se străduiesc și… gunoiul e ca pasărea Phoenix, renaște din cenușă în cele mai multe cazuri. Dar, mai sunt și din acestea când le dai un telefon, două, trei și le spui că există problema. Ei te asigură că o vor rezolva și când te duci să vezi dacă și-au ținut promisiunea, rămâi cu buza umflată. Și cum să nu te omoare bardacul ista, vorba cunoscutei mele?!
Și mai avem noi, moldovenii, o obișnuință tare spurcățică – dregem/corectăm/reparăm lucrurile cu doar 2-3 zile înaintea unui eveniment de anvergură. Și cum să nu te omoare bardacul ista, vorba cunoscutei mele, și cum să nu îți vină dorul de ducă?!
Iată așa Moldova pierde oamenii sau cei care se află la conducere îi ajută să-și facă bagajul, îndopându-i cu promisiuni deșarte, evitând să-și asume responsabilitățile și sărind în sus ca mingea când li se arată unde greșesc.
