Înainte, în timpul și imediat după anul nou a plouat abundent cu promisiuni de viață bună. Au urmat chiar și unele acțiuni: 700 de lei pentru 600 de mii de pensionari cu pensii mai mici de 2000 de lei, adaosuri la salarii pentru funcționari, anumite pomene pentru invalizi și alții din categoria celor mai săraci. S-a promis indexarea pensiei de două ori pe an, dar pe urma s-a precizat că cea din octombrie se referă doar la cei cu pensia mai mică de minimul de existență… Spuneți, vă rog, după toate acestea, acum trăiți mai bine, vă puteți permite mai multe decât cu un an-doi-trei în urmă? Parcă bani sunt în pungă, dar viața e mai scumpă, pentru că paralel cresc tarifele la servicii și prețurile la produsele de primă necesitate. Dacă economie nu e, nici viața bună nu poate fi, e mai ușor să promiti, apoi să pui palma într-un loc și să pleci la odihnă de trei-patru ori pe an în cele mai exotice locuri, cică, cu ajutorul prietenilor. Oare de ce noi, toți ceilalți, nu avem așa prieteni?
