În perioada stării de urgență, câțiva angajați din sistemul medical s-au arătat nemulțumiți de condițiile în care activează pe timp de pandemie, publicând pe rețelele sociale imagini foto sau video cu echipamentele medicale cu care lucrează. Acești oameni sunt considerați avertizori de integritate, deoarece ei dezvăluie anumite nereguli din cadrul instituțiilor unde activează. Experții anticorupție îndemnă angajații instituțiilor sau organizațiilor să dezvăluie neregulile și ilegalitățile care periclitează activitatea lor și încalcă drepturile altor persoane.
La mijlocul lunii aprilie 2020, în plină pandemie de coronavirus, Eugeniu Cebotari, un asistent medical din capitală, a postat în rețelele sociale o înregistrare video, în care a demonstrat starea precară a echipamentului de protecție al angajaților Centrului Național de Asistență Medicală de Urgență (CNAMU). El s-a plâns de calitatea proastă a măștilor, ochelarilor și a mănușilor de protecție. „Sunt din bumbac și fără mare protecție. Am fost sfătuiți să purtăm câte două măști dacă-s subțiri (…) Precis că măștile nu sunt pentru chemări la pacienți cu COVID-19”, spunea Eugeniu Cebotari în înregistrarea video. Chiar dacă și-a șters postarea la câteva ore de la publicare (din spusele lui, a făcut acest lucru pentru că i s-ar fi transmis amenințări cu demiterea), tânărul a precizat că această acțiune le-a dat curaj colegilor săi din sistemul medical să fie mai insistenți și să-și reclame drepturile în calitate de angajați. După semnalarea neregulilor, problema dotării cu echipamente de protecție la CNAMU a fost soluționată.
Alte cadre medicale la fel au semnalat nereguli în sistem în contextul pandemiei. Doctora Renata Zabelinsky, angajată la Spitalului Clinic de Psihiatrie, s-a plâns pe rețelele sociale că Ministerul Sănătății a lăsat baltă atât medicii, cât și pacienții din această instituție medicală. Ciprian Gherasim, specialist ORL care a activat anterior în cadrul Institutului de Medicină Urgență, a reclamat într-o postare pe Facebook că tuburile de intubare de unică folosință sunt dezinfectate și folosite și pentru alte persoane. La scurt timp, însă, Mihai Ciocanu, directorul Institutului de Medicină Urgență, a negat această informație.
Dezvăluirile avertizorilor de integritate vizează interesul public
Acești medici pot fi considerați avertizori de integritate, deoarece au dezvăluit că exista pericolul ca ei, colegii lor, dar și pacienții să se infecteze de COVID-19 din cauza echipamentului de calitate proastă. În opinia Liliei Ioniță, expertă la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), orice dezvăluire a practicilor ilegale și a iregularităților în cadrul instituțiilor/organizațiilor sunt valoroase: „Informațiile dezvăluite de avertizorii de integritate ajută la prevenirea unor eventuale prejudicii și la identificarea amenințării sau a prejudicierii interesului public. Semnalele angajaților din sistemul medical pe timp de criză pandemică sunt foarte importante, or, aceste dezvăluiri vizează interesul public al tuturor cetățenilor de a avea un sistem de sănătate sigur, capabil să facă față situațiilor critice”. Experta îi încurajează și pe alți angajați să denunțe ilegalitățile, amintind că Legea privind avertizorii de integritate interzice orice răfuială sau răzbunare față de avertizorii de integritate. „Este în interesul nostru comun să-i încurajăm pe angajații, inclusiv pe cei din sistemul medical, să dezvăluie deficiențele sistemului, în special în această perioadă critică. Numai în așa fel, autoritățile, dar și societatea civilă, partenerii de dezvoltare vor putea interveni cu dotări, echipamente și expertiză pentru a asigura protecția cadrelor din sistemul medical. Ignorarea problemelor și ascunderea lor sub preș ne poate costa prea mult. Iată de ce trebuie menținută presiunea pe autorități să intervină prompt și eficient pentru a soluționa problemele invocate de avertizori, garantându-le o protecție adecvată”, spune Lilia Ioniță.
Orice răfuială sau răzbunare față de avertizorii de integritate este interzisă
Legea privind avertizorii de integritate a intrat în vigoare în 2018. Potrivit acestei legi, în calitate de avertizori de integritate pot fi angajații sau foștii angajați (în ultimul an) ai unei entități publice sau private, care denunță cu bună credință diverse abateri sau ilegalități. Totodată, pot fi considerați avertizori de integritate și persoanele care au sau au avut în ultimele 12 luni calitatea de stagiar sau voluntar. Avertizorii de integritate pot denunța cazurile de corupție, încălcări ale drepturilor persoanei, riscuri legate de securitatea națională, dar și alte nereguli care ar afecta interesul public. Ei pot denunța aceste nereguli prin câteva metode: prin adresarea în formă scrisă angajatorului sau prin sesizarea Centrului Național Anticorupție (CNA). De asemenea, ei pot face dezvăluiri prin intermediul presei sau a rețelelor sociale, așa cum a procedat Eugeniu Cebotari.
Deși legea îi încurajează pe potențialii avertizori de integritate să denunțe ilegalități, asigurându-le și protecție, aceștia nu se grăbesc s-o facă. Angela Starinschi, șefa Serviciului de relații cu publicul din cadrul CNA, a declarat că în ultimii doi ani au fost înregistrate foarte puține astfel de sesizări. „În anul 2018, am avut trei avertizări de integritate, însă după ce au fost examinate, acestea nu s-au confirmat. Anul trecut a fost înregistrată o singură avertizare, iar în primele patru luni ale anului curent – niciuna”.
Potrivit legii, Oficiul Avocatului Poporului este instituția care poate media un posibil conflict dintre avertizorul de integritate și angajator, iar în unele cazuri poate solicita protecția avertizorului de integritate.
Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.
Lilia Zaharia,
Asociația Presei Independente (API)
