Autoritățile tutelare teritoriale nu întotdeauna pot realiza o potrivire dintre maturii care vor să adopte și copiii adoptabili, întrucât adoptatorii solicită copii de vârstă fragedă și fără probleme de sănătate, iar în Registrul de stat al adopției sunt în evidență preponderent copii mai mari de 7 ani, copii cu probleme de sănătate sau cupluri de frați, fapt ce mărește termenul de așteptare a adoptatorilor, transmite IPN.
Într-un răspuns oferit IPN, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale precizează că durata unui proces de adopție depinde de la caz la caz, în funcție de perioada de pregătire a actelor anexate la cererea de adopție, de posibilitatea de realizare a potrivirii prealabile, perioada de potrivire propriu-zisă dintre adoptator și copil, care durează 2-3 luni, și încuviințarea adopției în instanța de judecată, etape care în medie formează 7-8 luni, pentru adopțiile naționale.
Durata procedurii de potrivire la fel depinde de la caz la caz. După încuviințarea adopției, copilul se află în evidența autorității tutelare teritoriale de la domiciliul părinților adoptivi sau a autorității centrale în domeniul adopției din statul primitor, în cazul adopției internaționale, până când copilul va împlini 18 ani. Monitorizarea situației post-adopție a copilului se efectuează de către autoritățile în a căror evidență se află copilul, pe o perioadă de 2 ani de la încuviințarea adopției, cu următoarea periodicitate: în primul an se prezintă 4 rapoarte (la o lună, la 3, 6 și la 12 luni) și în al doilea an – două rapoarte (la 6 și la 12 luni).
În cazul adopției naționale, rapoartele de evaluare se întocmesc de către autoritatea tutelară teritorială de la domiciliul părinților adoptivi și se prezintă autorității centrale. În cazul adopției internaționale, rapoartele de evaluare post-adopție se prezintă autorității centrale din Republica Moldova de către autoritatea centrală în domeniul adopției din statul primitor sau prin intermediul organizațiilor străine din statul primitor acreditate în Republica Moldova. Autoritatea centrală din Republica Moldova solicită, în caz de necesitate, misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în statele primitoare informații privind monitorizarea post-adopție efectuată.
Potrivit ministerului de resort, în anul 2019, cetățenii străini au adoptat 7 copii din Republica Moldova: 4 fete și 3 băieți. Două cupluri străine au acceptat în familiile lor câte doi frați, iar alte trei familii din străinătate au adoptat câte un copil. Din cei 7 copii adoptați în străinătate în 2019, trei au vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, doi – între 7 și 10 ani și alți 2 – între 11 și 15 ani.
În același an, de către cetățeni ai Republicii Moldova au fost adoptați 80 de copii: 40 de băieți și 40 de fete. 18 cupluri din țară au acceptat în familiile lor câte doi frați, iar alte trei familii au adoptat câte trei frați. 21 de copii au avut, la momentul adopției, vârsta cuprinsă între 0 și 2 ani, 40 de minori – între 3 și 6 ani, 11 copii – între 7 și 10 ani și alți 8 minori – între 11 și 15 ani.
„Toți adoptatorii internaționali și-au manifestat disponibilitatea de a adopta copii cu vârsta mai mare de trei ani și cu nevoi speciale. În cazul adoptatorilor naționali, disponibilitatea și solicitările adoptatorilor față de copilul/copiii adoptabili sunt indicate în cererile de adopție, aflate la disponibilitatea autorității tutelare teritoriale, în a cărei rază își are domiciliul adoptatorul și care a luat la evidență adoptatorul”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Cererea de adopție trebuie să conțină inclusiv motivele pentru care cuplul dorește să crească în familia lor un copil străin, precum și eventuala disponibilitate de a adopta mai mulți copii și/sau copii cu nevoi speciale. Adoptatorul poate indica în cererea de adopție atât vârsta, cât și sexul copilului adoptabil.
