În unul din articolele precedente, v-am relatat cum s-a schimbat viața localnicilor din două comune de la sudul Moldovei, Ursoaia și Lebedenco din raionul Cahul, după ce s-a construit un sistem modern de apeduct, astăzi „am poposit” în nordul țării, în raionul Florești. Deja de doi ani, locuitorii câtorva sate și comune din acest raion se bucură de apă potabilă la robinet. Fiind amplasate în apropierea râului Răut, izvoarele și fântânile care au mai rămas aici au apă dură, calcaroasă, iar consumul îndelungat al acesteia le provoacă oamenilor probleme de sănătate.
Eleonora Dobos din satul Băhrinești are casa pe un deal de lângă fermă, într-o zonă pitorească, liniștită, dar săracă în resurse acvatice. Familia sa a construit o fântână în ogradă, însă apa este dură și nu poate fi folosită nici în alimentație, dar nici la spălat rufe. Pentru mâncare, femeia era nevoită să aducă apa de la izvor. Ea spune că în ultimii ani au secat majoritatea izvoarelor care erau în apropierea satului. Acum, după construcția apeductului, gospodina a uitat de chinul prin care trecea. „Înainte aduceam de la izvor. Apa de la fântânile din mahala și din ogradă e cu piatră. Dacă stă în căldare câteva zile, se lasă la fundul găleții piatră și nisip. La mâncare nu o folosim. Cea de la robinet e aur. Mi-am tras apă și în casă”, spune femeia, mulțumită.
Nitrații și nitriții nu-s antilope, ca să le vezi
Feodosia Bunescu, fosta primăriță din Băhrinești, cea care a și aplicat la acest proiect de construcție a apeductului, susține că localitatea avea o insuficiență acută de apă potabilă, iar oamenii se plângeau des de calitatea apei. Erau însă și săteni, în special cei cu fântâni în curte, care au fost greu de convins că satul are nevoie de apeduct modern. „Nitrații și nitriții nu-s antilope, ca să le vezi. Ei motivau că apa e limpede. Însă specialiștii în domeniul sănătății publice îmi prezentau în fiecare an rezultatele probelor prelevate de la apa din fântâni, iar situația nu era deloc bună. În unele fântâni apa nu era potabilă deloc, deși oamenii o consumau de ani de zile”, afirmă Feodosia Bunescu. În prezent, la apeductul cu o lungime de peste 23 de kilometri sunt conectate circa 500 de gospodării din Băhrinești.
Potrivit lui Ion Urușciuc, specialist în comunicare la Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord, sistemul de apeduct de la Băhrinești face parte dintr-un proiect mai mare, desfășurat în prezent, și care va asigura conectarea la apă de calitate a 10 sate și comune din raioanele Florești și Soroca. „Bugetul total al acestui proiect mare se cifrează la 69,20 milioane de lei, inclusiv 30,17 milioane de lei au fost solicitați din sursele Fondului Național de Dezvoltare Regională, iar 32,71 milioane de lei reprezintă cofinanțarea Proiectului Elveției de Apă și Sanitație în Moldova (ApaSan). Totodată, 6,31 milioane de lei din bugetul total al proiectului reprezintă contribuțiile populației beneficiare, administrațiilor publice locale și S.A. „Servicii Comunale Florești”, operator al sistemelor de apeduct”, menționează reprezentantul ADR Nord.
Din acest proiect face parte și localitatea Japca din Florești. Fostul primar al satului, Iurie Pascari, spune că în prezent sunt conectate la sistemul de apeduct peste 260 de gospodării. „La noi nu era nici apă în fântâni, se aducea cu mașinile și cu căruțele de la izvoare. Chiar era o problemă mare”, spune el. Atât locuitorii din Japca, cât și cei din Băhrinești plătesc câte 20 de lei pentru un metru cub de apă consumată.
Alt proiect, același beneficiu – apă potabilă pentru oameni
De apă bună la robinete vor beneficia în următorii ani și locuitorii din alte sate și comune din Fălești, dar și din raioanele Drochia și Edineț. Apa curată va fi adusă la robinete până în anul 2021 în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” (MSPL), gestionat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) și finanțat de Uniunea Europeană (UE). Potrivit lui Ion Urușciuc, valoarea totală estimativă a proiectului european care va alimenta cu apă localitățile din cele trei raioane este de 10,392 de milioane de euro, dintre care circa 1,599 milioane de euro reprezintă contribuția autorităților publice locale și a cetățenilor.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și comunicare și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API). Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ. Pentru detalii – www.eu4civilsociety.md
