Este un caz ca oricare altul… Mai grav sau poate mai puțin însemnat, dar totuși când e vorba de copii, toate aceste cazuri le iei ca fiind foarte importante și care nu lasă amânare. I se putea întâmpla oricui, care la fel ca și mine, era să aibă o mulțime de întrebări.
După consultația medicului, a fost nevoie de radiografia cutiei toracice, așa că am mers să facem o radiologie digitală la spital. Până acolo toate bune, dar când am intrat înăuntru erau oameni peste oameni, cel mai mic pacient de acolo, fiind copilul meu. Un spațiu mic, închis, pentru atâta lume, fiecare cu boala lui. Noroc cu personalul, niște doamne drăguțe și amabile. Și cum ziceam, loc mic și acolo toți cu problemele lor de sănătate.
Din câte cunosc, știu că la policlinică sunt două aparate pentru radiografie, plus unul de pe teritoriul spitalului, și deja acesta mai nou, unde am fost noi acuma. Deci în total, ar fi patru. Și de aici întrebarea: ce e cu celelalte aparate? De ce suntem aici toți adunați, în număr mare, într-un loc așa de mic? Cum mai scăpăm noi de coronavirusul care pe zi ce trece, ia tot mai multe vieți omenești, dacă acolo, la radiologie, stăm cu toții la un loc, și cei grav bolnavi, și cei mai puțin gravi? Ceea ce a urmat mai târziu, e și mai și. Tot acolo, la radiologia digitală, așteptând deja rezultatul, la un moment dat, nici nu prea am înțeles bine, a început lumea a ieși afară, că vine un bolnav de COVID-19, și trebuie să facem culoar. Ca după aceea, tot acei oameni de acolo, să intre iarăși înăuntru, mai speriați decât atunci când au venit. Ok, despre culoar am mai vorbit și data trecută când am ajuns pe acolo, și eu tot indignându-mă, am pus atunci o întrebare, cum trec bolnavii cu COVID-19, la acest aparat, ori stăm toți împreună și ne infectăm unul de la celălalt? La care, o asistentă, deloc indulgentă, îmi zice „Nu, doamnă, voi ăștia sănătoși, sunteți scoși afară, și se face un așa-zis culoar pentru bolnavul cu COVID-19.” Ok, eu iarăși la fel de indignată. Dar sala aceea de așteptare, cât timp necesită pentru aerisire, pentru cuarțare și toate procedurile pentru a fi în siguranță că nu înhați virusul, de acolo unde te duci să zicem, sănătos?
A trecut mai bine de un an de la începutul pandemiei, și dacă tot e nevoie de acel culoar pentru bolnavii cu COVID-19, din cele patru aparate din oraș, de ce nu s-a organizat până acum un sector specializat, un sector aparte, pentru COVID-19, de ce, mergând pentru o simplă radiografie, ești expus efectiv virusului și îți mai adaugi la toate câte le ai, înfricoșătoarea boală a momentului? De ce „cerutul culoar” nu e însemnat cu panglici, să știe bietul om, pe aici am voie, iar pe acolo nu, că risc să mă infectez și dacă se tot solicită acel culoar, de ce nu se face separat, că doar cu toții vrem să ne facem bine, nu să avem și mai multe cazuri noi. Mult stimată conducere a spitalului, nu aș vrea să rămân doar cu întrebarea „de ce?”
