În ciuda modificărilor legislative din 2016, o îmbunătățire substanțială a practicii judecătorilor și procurorilor legate de arest nu a avut loc, acesta fiind în continuare aplicat nemotivat. Sunt constatări ale Centrului de Resurse Juridice din Moldova care a remis o comunicare Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, transmite IPN.
CRJM a constatat că, deși în 2019 numărul persoanelor arestate a fost cel mai redus – 1864, comparativ cu ultimii ani, judecătorii în continuare nu examinează detaliat cererile de arestare. Dimpotrivă, rata cererilor acceptate a crescut până la valoarea maximală din ultimii ani – 93,5%, față de 88,4% în 2018. În același timp, măsurile preventive alternative arestului nu sunt utilizate suficient.
„Problemele date, în general, nu rezidă în legislație, ci mai degrabă în practica judiciară deficitară, influențată de lipsa de independență a judecătorilor și atitudinea pro-acuzatorială manifestată de mai mulți judecători de instrucție. La fel, volumul mare de muncă afectează posibilitatea examinării calitative a materialelor și dosarelor”, se arată într-un comunicat de presă al CRJM.
În context, CRJM a îndemnat Comitetul de Miniștri să solicite autorităților moldovenești să se asigure că judecătorii și procurorii naționali vor respecta în practică garanțiile CEDO, în special, în ceea ce privește verificarea faptului că persoana a săvârșit infracțiunea și examinarea tuturor dovezilor în acest sens. Să se asigure că măsurile preventive alternative arestului sunt utilizate în mod eficient, să acorde independență deplină în practică pentru judecătorii de instrucție și să se asigure că cerințele legale pentru numirea în calitate de judecător de instrucție oferă garanții suficiente pentru exercitarea efectivă a atribuțiilor lor.
CRJM precizează că Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei să reducă fenomenul arestărilor nejustificate sau a celor contrare legii. În perioada 2-4 iunie a anului curent, Comitetul de Miniștri va verifica măsurile pe care le-a întreprins în acest sens Republica Moldova, în contextul supravegherii executării grupului de cauze Șarban. Grupul respectiv este constituit din 14 hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului în care au fost constatate diverse violări ale articolului ce vizează dreptul la libertate și la siguranță din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).