Această declarație aparține șefului Direcției Agricultură și Alimentație din cadrul Consiliului Raional Ungheni, Viorel Scutaru. În interviul pe care ni l-a acordat acesta ne-a mai spus care au fost problemele care le-au avut de înfruntat agricultorii în 2021.
— Ce rezultate au obținut agricultorii ungheneni în 2021 în comparație cu 2020?
— Nici nu se compară acești doi ani. Da, am avut probleme și în 2021, dar în comparație cu 2020 au fost mici. În 2020 am avut o secetă dură, cumplită pe care noi, tinerii, nici nu am trăit-o până acum. Bătrânii spuneau că așa secetă au trăit în anii 46 – 47. Deci, nu putem să stăm la dubii dacă a fost sau nu mai bun 2021. El a fost net cu mult peste așteptările agricultorilor. 2021 a fost un an bogat în precipitații, care au asigurat dezvoltarea plantelor. Astfel, rezultatele au fost foarte și foarte bune. Vreau să precizez că de 14 ani de când sunt la Direcția Agricultură nu am avut o asemenea roadă, mai cu seamă la culturile cerealiere. Media la grâu a fost 3,8 tone la hectar. În ceilalți ani cea mai bună a fost 3,2 sau 2,8 tone la hectar. Și calitatea lui e bună, e un grâu pentru panificație. Floarea-soarelui – media de 2,8 tone la hectar.
La recolta de porumb stăm tot foarte bine (media 7,8 tone la hectar), chiar dacă încă nu s-a terminat recoltarea lui. Aici avem o problemă mare, care ne-am confruntat și care a fost semnalată și la ministerul de resort. Acesta constă în faptul că porumbul în acest an nu a reușit să se usuce din cauza precipitațiilor, iar spații sau depozite de uscare nu avem de ajuns. La moment în raionul Ungheni sunt 3 (SRL Agrosfera-BM, la Sculeni și deja cea de la Cereale Prut) și agenții economici nu fac față cererilor. Drept urmare, am cerut să fie subvenționate construirea unor asemenea depozite. Nu am obținut rezultate bune la struguri. Au fost perioade lungi cu precipitații și nu s-a reușit ca strugurii să acumuleze procentul de zahăr. O altă roadă mai joasă am înregistrat la măr. După anul secetos pomii au fost epuizați și plus la aceasta a fost și grindină (Zagarancea, livada Cedonia, Mănoilești).
— Anul 2020 a unul în care agricultorii au ieșit la proteste. Câte dintre revendicările lor de atunci au fost luate în considerare?
— Din câte cunosc a fost mărit Fondul de subvenționare de la un miliard la un miliard 500 mln. Asta ar însemna cam 50 % majorat. În privința scutirilor de TVA nu știu. După proteste au fost achitate despăgubiri agricultorilor care au avut de suferit de pe urma secetei, a mai fost un ajutor din partea României (peste 18 litri de motorină la hectar) și un altul mai mic din partea Federației Ruse.
— Ce alte probleme mai au agricultorii ungheneni în afara lipsei uscătoriilor pentru porumb?
— Avem două mari probleme – sistemul de irigare. Fondul de Reabilitare a sistemelor de irigare, finanțat de către SUA, a reabilitat un singur sistem. E vorba de cel de la Medeleni. Ne servește ca exemplu că se poate, însă Republica Moldova nu dispune de asemenea resurse financiare din păcate. Capacitatea acestui sistem este de a iriga 1160 hectare și în prezent doar plantația de căpșuni și cea de lavandă beneficiază de pe urma acestui sistem. În raionul Ungheni mai au sistem de irigații agenții economici din Mănoilești, Petru Vizitiu și Oleg Babenco datorită sistemului de apeduct regional Zagarancea-Cornești.
Cea de-a două problemă este subvenționarea la hectar. Apropo, a fost și una dintre revendicările agricultorilor la protestele din 2020. Până ce nu este realizabilă, fiindcă sunt necesari bani mulți.
— Din luna august nu am avut parte de precipitații. Reprezintă asta o problemă sau nu pentru culturile cerealiere?
— Într-adevăr precipitații nu au fost, însă situația nu e critică. Ne punem speranța că va cădea zăpadă.
— Ce planuri aveți pentru 2022?
— În primul rând, să susținem producătorii agricoli conform fișei de post. În a doua jumătate a lunii decembrie se preconizează o întâlnire a agricultorilor ungheneni cu ministrul în exercițiu al Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu. Apoi, vom desfășura seminariile practice de tăiere în uscat a pomilor și viței-de-vie. Vom discuta cu institutele „Porumbeni” și „Selecția” ca în cazul în care agentul economic nu are cum să achite semințele să i se acorde un răgaz. Astfel, evităm ca terenurile să nu fie însămânțate.
