Republica Moldova a început să fie asociată cu deciziile corecte ale guvernării în contextul amenințărilor pe care le prezintă războiul Rusiei în Ucraina. În acest sens s-a exprimat Anneli Ute Gabanyi, politolog german, Cercetător Principal la Institutul de Cercetare al Radio Europa Libere din München și la Institutul de Studii internaționale și de Securitate din Berlin, în cadrul dezbaterii publice „Care sunt motivele și caracterul războiului ruso-ucrainean? Despre ce vorbesc ele Republicii Moldova?”, care a avut loc la agenția de presă IPN.
„Aș spune că Republica Moldova pentru întâia dată în istorie a ajuns să fie percepută în Occident. Știri sunt și sunt știri foarte pozitive. La acest lucru a contribuit și atitudinea oficialităților, și carisma doamnei Sandu. Plus, condamnarea foarte clară, corectă a invaziei Rusiei în Ucraina, cu participare la diferite sancțiuni – ceea ce la început nu era prevăzut și chiar criticat inițial de unele oficialități din Ucraina”, a stipulat politologul.
Dânsa a avut altă opinie decât partenerul ei de dezbateri referitor la neutralitate, relevând că aceasta nu poate fi asociată cu naivitatea. „Întrebarea este care ar fi alternativa? Eu am susținut mulți ani ideea neutralității, puternic ancorată îl mentalitatea colectivă a cetățeanului moldovean. O compar cu neutralitatea Austriei, puternic alimentată de mentalitatea colectivă”. În viziunea expertei, să înlături neutralitatea ar echivala cu eliminarea factorului care până acum a împiedicat Rusia să conecteze Republica Moldova la planurilor ei expansioniste.
În context, dna Gabanyi s-a întrebat ce e de făcut cu Transnistria? Dacă Rusia și-ar realiza intenția de a ocupa zona transnistreană, experta crede („și mulți ar putea să nu aprecieze ceea ce spun”) că Moldova ar scăpa de acea „tinichea la coada”, care o împiedică în drumul ei către organizațiile europene și euroatlantice. A fost exprimată opinia că Uniunea Europeană ar fi bine să ajungă la un concept structurat și pe ideea geopolitică. S-a dat exemplul Balcanilor de Vest, unde populația este de 20 de ani în așteptarea aderării la UE, ceea ce erodează încrederea în instituțiile europene.
„În acest moment, și Republica Moldova, și Ucraina (cu Georgia, lucrurile stau puțin altfel) ar trebui să primească „perspectiva unei perspective” europene. Încă în anii 90 am scris un articol, spunând că este imposibil să li se spună răspicat acestor țări că nu au perspectiva aderării la UE. Păi, oamenii își pierd speranța, mulți emigrează. Tot de aici și numărul mare de moldoveni influențați de ideile Rusiei care vin din mediile ruse cu ideologie rusă și „colorează” foarte mult spiritul din această țară”, a relevat politologul.
Vorbitoarea a pledat pentru ca organizațiile internaționale, Statele Unite, Uniunea Europeană să stabilizeze economic Republica Moldova. „Aceasta este cheia pentru a dovedi întregii populații că Occidentul are grijă de Republica Moldova. Dacă acest lucru se va realiza și se va redresa situația economică a țării, care a primit cei mai mulți refugiați (raportat la populație) din Ucraina, acesta va fi argumentul cel mai bun pentru acei care mai sunt influențați de percepția Rusiei și percepțiile rusești”, a conchis politologul.
Dezbaterea publică la tema „Care sunt motivele și caracterul războiului ruso-ucrainean? Despre ce vorbesc ele Republicii Moldova?”, organizată de IPN, a fost ediția a 247-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
