Interlocutoarea de azi e colega noastră – Alina Zibrițchi. Are puțin peste 17 ani și e elevă în clasa a XI-a la LT „Elada” din Măcărești. Ne-a uimit caracterul ei hotărât. Ea știe deja ce carieră va urma – jurnalism. Noi, colegii, îi urăm mult succes și încă o dată „Bine ai venit în echipa noastră!”.
— Alina, deși ești un pic cunoscută cititorilor noștri, pentru că ai scris câteva materiale în „Unghiul”, te voi ruga totuși, să ne spui pe scurt câte ceva din biografia ta.
— Sunt originară dintr-un sat mic aproape de la nordul Republicii Moldova, mai exact este vorba despre satul Hîrtop din cadrul comunei Scumpia, Fălești. De mai bine de un an locuiesc în comuna Măcărești, Ungheni. Ambele localități îmi sunt dragi și au locurile lor în sufletul meu. În privința studiilor. La moment sunt elevă în cadrul liceului „Elada” din Măcărești, tot aici am studiat ultimele luni de gimnaziu. Este instituția care m-a făcut să devin mai matură și conștientă de propriile acțiuni. M-am format ca personalitate aici, la liceu. Însă, nimic nu ar fi fost posibil fără bazele care au fost puse la gimnaziul „Vasile Alecsandri” din Scumpia sub îndrumarea profesorilor de acolo, pe care îi respect și îi admir cu aceleași sentimente pe care le am pentru profesorii de liceu.
— De ce ai ales să faci la 17 ani reporterie la ziar?
— A fost o decizie spontană. Periodic scriam materiale pentru o platformă națională, însă activitatea mea era voluntară, nu aveam nicio obligație sau ceva așteptări. Eu pur și simplu eram mulțumită de faptul că pot acumula experiență în domeniul respectiv încă din primul an de liceu. Propunerea de a mă angaja în calitate de reporteră la „Unghiul” am primit-o cu mare entuziasm. De fapt, nici nu a trebuit să analizez mult propunerea. Am acceptat pentru că am întrezărit oportunitatea de a activa la modul serios în calitate de reporteră și de ce nu, să dezvolt abilități care eventual, ar putea să mă ajute în anii de studenție care urmează.
— Ce anume te atrage la jurnalism?
— Oamenii și evenimentele din jurul lor. Jurnalismul este un domeniu dinamic și în permanentă evoluție. De aici și pasiunea mea, tind să evoluez și să fiu la curent cu tot ce se întâmplă. Făcând jurnalism ai ocazia de a contribui la formarea unor opinii raționale în rândul publicului, fapt care ar duce la soluționarea mai multor probleme din societatea actuală.
— Alina, de ce presă scrisă? Or, acum majoritatea celor de vârsta ta aleg să facă blogging, vlogging şi nu prea mai scriu.
— În prezent mă regăsesc în scris. Sinceră să fiu nici nu am încercat deocamdată alte domenii. Îi admir pe tinerii care fac vlogging, creând astfel un conținut util. Eu la rândul meu, am avut o perioadă în care eram mai retrasă și timidă dacă pot să spun așa. Ăsta ar fi un motiv pentru care am început mai întâi de toate să scriu. Să îți așterni gândurile pe hârtie este mult mai ușor decât să apari în fața unui public, cred eu. Dar până la urmă suntem responsabili de materialele noastre indiferent de modul în care alegem să le prezentăm publicului, fie el un articol de ziar sau un produs video. Și, da, nu exclud posibilitatea ca pe viitor să fac vlogging/bloggind trebuie doar să obțin cunoștințele și abilitățile necesare.
— Îți mai aduci aminte de modul în care ai realizat primul tău material? Ți-a ieșit așa cum ți-ai dorit?
— Primul material tot pentru ziarul „Unghiul” a fost scris. L-am realizat la rugămintea coordonatorului echipei de voluntari din care făceam parte. Însă, aceasta nu a fost publicat, motivul nu îl cunosc nici eu. Fapt care m-a întristat într-o oarecare măsură. Primul material care a fost publicat a fost pe acel site național și a fost acceptabil. Evident nu excelent, și a avut nevoie de unele rectificări până a fi prezentat publicului, dar a fost o experiență frumoasă. Momentul în care mi-am văzut numele figurând ca autoare a unui articol a fost trăit cu o intensitate maximă.
— Care sunt criteriile după care îți alegi subiectele și interlocutorii?
— Actualitate, individualism și impact. Îmi place să scriu despre oameni și evenimente actuale care, ar reuși să capteze atenția cititorilor. În același timp încerc să identific subiecte și interlocutori care au un mesaj deosebit de transmis și o istorie diferită de cele despre care s-a vorbit deja. Și în final, aleg să realizez materiale ce ar avea impact. Pentru că una dintre cele mai frumoase lucruri pe care ți le oferă jurnalismul este împuternicirea de a contribui la rezolvarea anumitor probleme doar prin simplul fapt că ai relatat despre existența acestora.
— Momentan, ești elevă. Te gândești cu seriozitate să urmezi o carieră în acest domeniu?
— Evident. Doar simplul gând că urmează să fac o facultate pentru a-mi putea construi o carieră în domeniul respectiv îmi dă forțe și energie pentru a continua. De fapt, sunt o persoană puternică însă mai am și momente în care vreau să renunț. În același timp mai cred în ideile copilărești de genul „Tu poți schimba lumea”. Sunt conștientă că toată lumea nu o voi schimba, însă devenind o jurnalistă integră voi putea schimba lucrurile și oamenii din jurul meu, iar ăsta deja este un progres.
