O vorbă din popor ne spune că dacă nu ai un bătrân, atunci să ți-l cumperi. Asta ar însemna că aceștia sunt o comoară la casa omului. Pentru că majoritatea dintre ei au muncit o viaţă, au depășit multe greutăți, acumulând o experiență bogată de viață, care ne pot servi ca modele. Însă, în Republica Moldova pensionarii noștri sunt tratați mai mult ca o povară, decât ca o comoară. Au fost aruncaţi din luntrea vieţii şi lăsaţi să-şi ducă traiul de azi pe mâine cu cei câţiva lei pe care statul îi dă parcă de pomană. Şi dacă vârstnicii de peste hotare cutreieră mări şi ţări, ai noştri trebuie să caute cum să supravieţuiască: ori să lucreze din greu mai departe, ori să vândă din cele ce au agonisit o viaţă, sau să bată pragurile unor instituții.
