Iată că am păşit într-un an în care se promit mari schimbări. Drept că se spune că vor fi neprevăzute, neplanificate. Pentru că aşa e maimuţa. Face ce îi trăsneşte în cap. De altfel, pentru moldoveni asta nu ar fi o problemă. Până acum au trăit la fel de neplanificat, ca să nu spun haotic. Ne-am mulţumit cu ceea ce alţii ne hărăzeau, scăpându-ne din mâini propriile destine.
De la independenţă încoace, ţara asta n-a mai avut noroc de conducători patrioţi. Vine unul, se îmbogăţeşte, altul îl înlocuieşte. Iar poporul, cum a trait, aşa şi continuă să trăiască. Nu doar în sărăcie şi mizerie, dar în necunoaştere, ignoranţă.
Am intrat în noul an cărând după noi încă un partid. În mod normal, legea naturii spune: când unul moare, altul se naşte. Nu şi în cazul partidelor. Chiar de nu acced la conducere, stau undeva, într-o stare de amorţeală, un fel de comă, până când le vine ziua învierii. Dar cine participă la resuscitare? Poporul, desigur.
La fel ca şi alte formaţiuni politice, noul partid s-a născut din nemulţumirea oamenilor faţă de furturile actualei conduceri la care am devenit spectatori cu bilete care costa dublu. Au chemat poporul la protest, pentru a lua ţara înapoi din mâinile oligarhilor.
Îmi amintesc despre naşterea altui partid. Îşi făcea intrarea pe arena politică având aceeaşi strategie ca şi cei din partidul nou format. Au îndemnat oamenii la protest faţă de fărădelegile guvernării de atunci, comuniste. Liderii acestui partid erau ca nişte Harapi Albi, care ne promiteau că vor lupta cu balaurul – corupţia şi sărăcia. Oamenii au crezut în acea forţă nouă. La alegeri au susţinut-o. Şi unde am ajuns? Ei – bogaţi, noi – mai saraci decât am fost.
Analizându-i pe cei care i-am votat şi pe cei care vor dori sa îi votăm, nu prea văd mare diferenţă. Aceeaşi bogaţi se perindă prin partide. Unul e businessman prosper, altul are case de milioane, maşini scumpe, nenumărate avuţii. De unde? Se vede că în ţara noastră e un lucru firesc ca cei care formează un partid şi cei pe care îi săltăm la conducere să fie bogătaşi. Dar unde sunt intelectualii noştri, de ce nu îi vedem pe ei în fruntea ţării?
Sper însă că 2016 să fie într-adevăr aşa cum se spune, neplanificat pentru ei toţi care se visează regi şi regine, îmbogăţiţi pe spatele poporului. Să demonstrăm că putem face alegerea, că nu suntem nişte naivi, ci persoane demne de a ne lua destinul în propriile mâini, indiferent câte partide ne-ar face cu ochiul.
