Viitoarea șansă de a adopta “legea Magnitsky”, deși îndepărtată, va apărea după și dacă opoziția pro-UE va fi capabilă să-i înlăture pe Socialiști de la putere, scrie politologul Dionis Cenușa.
Imobilizarea fizică a oligarhului Vladimir Plahotniuc, prin sancțiunile individuale parțiale ale SUA, introduse recent, este însă insuficientă, comentează Dionis Cenușa.
În opinia lui, blocarea bunurilor imobiliare și celor financiare, deținute cel puțin pe teritoriul american, trebuie incluse pentru actele de corupție (contribuția la „furtul miliardului”) în baza prevederilor „Actului Magnitsky”.
Un alt pas logic și imperativ ar constitui extinderea sancțiunilor cel puțin către Ilan Shor, actualmente adăpostit în Israel, datorită dublei cetățenii, mai adaugă politologul.
El reamintește că naționalizarea “Actului Magnitsky” și transpunerea acestuia în cadrul normativ național a fost sugerată în 2018, dar s-a pierdut în negocierile ACUM-PSRM de formare a coaliției.
Mențiunea “Actului Magnitsky” a lipsit din acordurile PSRM-ACUM, cel inițial din luna iunie și respectiv din septembrie 2019. Acest lucru a provocat o abatere majoră de la promisiunile electorale ale Blocului ACUM. De abia în ianuarie 2020, câteva luni după demiterea guvernului Maiei Sandu și părăsirea de către ACUM a guvernării, Platforma DA a revenit la demersul privind necesitatea adoptării “legii Magnitsky”, argumentează politologul.
El constată că s-au scurs practic 2 ani din momentul când Partidul Liberal Democrat a propus un asemenea proiect de lege (în iulie 2018), aflat în opoziție parlamentară. O explicație a eșecului blocului ACUM de a pune în vigoare “legea Magnitsky” constituie compromisul geopolitic cu PSRM.
Alegerile prezidențiale din 2020 constituie o primă “fereastră de oportunitate” pentru viitoarea naționalizarea a “Actului Magnitsky”, concluzionează politologul.
