Interviu cu Iulia Pancu, șefa Direcției Educație a raionului Ungheni
— Cum a început semestrul II al anului de studii 2020-2021? Ce ne puteți spune despre prezența fizică a elevilor și profesorilor în instituțiile de învățământ din raionul Ungheni, spre deosebire de semestrul I al aceluiași an de studii?
— La data de 24 decembrie s-a finalizat semestrul I al anului de studii 2020-2021, cu prezența tuturor copiilor în școală. Excepție a fost Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, cu clasele de a VI-a. Aici jumătate de clasă au fost prezenți la ore, iar cealaltă jumătate de clasă a studiat în regim on-line, în același timp. Acum, în semestrul II, avem același tablou, la fel în Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, doar că de data aceasta sunt clasele de a VII-a, jumătate de clasă – prezență fizică, jumătate de clasă merg pe on-line, după care se vor schimba. Ceilalți copii din toate cele 46 de instituții de învățământ sunt prezenți fizic în școală.
Cu referire la cadrele didactice, zilnic se monitorizează starea epidemiologică din raion, deoarece aceasta variază de la o zi la alta. Astfel, în data de 11 ianuarie, în raionul Ungheni avem doar 2 copii confirmați cu COVID-19, din cadre didactice – 5 cazuri confirmate, personal non-didactic – 2 cazuri. În treapta preșcolară, la data de 11 ianuarie nu avem niciun caz confirmat. Sunt niște cifre care se schimbă de la o zi la alta, dar care nu sunt chiar atât de îngrijorătoare, care să necesite sistarea claselor, sau chiar a instituțiilor. În semestrul I al anului de studii 2020-2021, nu am avut instituții sistate, doar câteva clase, pe o anumită perioadă, și aici vorbim despre Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, când a fost depistat un caz confirmat într-un grup de clasă, și atunci am trecut copii în regim on-line, precum și la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” am avut o astfel de situație. În contextul pandemiei de COVID-19, schimbări în programa școlară nu vor fi.
— Care sunt rezultatele semestrului I al anului de studii 2020-2021, spre deosebire de situația anului trecut?
— S-a atestat o micșorare a indicatorului frecvenței copiilor. Astfel, dacă în semestrul I al anului de studii 2019-2020, frecvența copiilor a fost de 97,72%, anul acesta în primul semestru avem o frecvență de 97,04%. În semestrul II se vor întreprinde diferite măsuri, privind prevenirea și combaterea absenteismului școlar, deoarece a crescut numărul de absențe per copil. Motivul care predomină este teama de noul coronavirus. Părinții, de asemenea, sunt îngrijorați de situația creată de pandemie, de aceea pentru a-și proteja copiii, îi opresc acasă.
— Ceea ce ține de abandonul școlar, ce ne puteți spune? La fel și despre școlarizare?
— Categoria de abandon constă în faptul că elevii au început anul de studii, dar pe parcurs nu s-au mai prezentat la ore. Aceștia au fost 3 la număr.
Sunt unele probleme la capitolul școlarizării, școlarizarea obligatorie fiind până la vârsta de 16 ani, când copiii trebuie să fie incluși în sistem. Am avut unele situații când copiii erau plecați cu părinții în străinătate, dar actele de înmatriculare erau încă la noi în școală. Astfel, el se consideră încă școlarizat la noi, cu toate că părinții susțin că el deja este încadrat în sistemul educațional unde au decis să plece. Pentru ca să fie eliberat dosarul elevului din școală, părintele trebuie să solicite de la noua instituție un act și să vină cu o confirmare precum că copilul este înscris în școala nou-aleasă. La momentul actual, avem 3 copii neșcolarizați, un indicator pe care trebuie să-l mai verificăm, deoarece s-ar putea ca cifra să fie una mai mare, motivul fiind migrația. Doar în semestrul I am avut o migrație destul de mare, din sistemul educațional au plecat 51 de elevi (11 copii au plecat în Germania, 9 în Italia, 8 în Rusia, 7 în Anglia, 4 în Franța, în România – 3, 2 copii au plecat în Austria, 2 în Lituania, și avem câte un copil plecat în Cipru, Portugalia, Turcia, Irlanda și Polonia). Din străinătate au revenit acasă doar 6 elevi, ceea ce nu completează nici pe departe cifra copiilor plecați peste hotarele țării. În interiorul țării, în alte raioane au plecat 19 elevi, dar au venit doar 4 copii. Astfel, doar în semestrul I au plecat în total 70 de elevi, și 10 au venit. Este un indicator destul de alarmant, deoarece dacă e să analizăm situația anuală pe raion, practic într-un an de zile aproape o școală cu până la 200 de copii, dispare din raion. Noi nu ne micșorăm ca număr al instituțiilor de învățământ, dar diminuează numărul de copii. Este un fenomen care nu depinde de noi și pe care nu-l putem influența.
— Care este rata de promovabilitate pentru semestrul I? Se atestă careva îmbunătățiri în sistemul educațional? Sau poate careva scăderi?
— Cu referire la promovabilitate, și aici vorbim despre copiii care au absolvit cu note de la 5 în sus, spre deosebire de perioada 2019-2020 când procentul de promovabilitate a fost de 99,2%, anul acesta se constată o creștere, rata de promovabilitate fiind de 99,38%. La fel avem o creștere la capitolul calitate, în anii de studii 2019-2020 a fost de 18%, anul acesta avem 19% din copiii care învață pe note de 8, 9 și 10. Avem o scădere la medie, dacă anul trecut media a fost de 7,73%, anul acesta media este de 7,32% pe raion. Avem o scădere a numărului de elevi care studiază cu 10 pe linie. Avem o îmbunătățire la capitolul numărul de elevi la un calculator, dat fiind faptul că am avut donații din partea Ministerului Educației, 95 de calculatoare, după care au mai venit încă 24 de calculatoare, care au fost repartizate de Consiliu, și 3 calculatoare din parte UNICEF Moldova. Totodată, din bugetul propriu al instituțiilor s-au procurat laptopuri pentru profesori, deoarece atunci când se organizează o lecție on-line, în fiecare clasă trebuie să fie câte un laptop pentru a putea utiliza toate resursele pentru buna desfășurare a procesului educațional. Mulți copii nu au fost implicați în procesul educațional organizat on-line, în perioada martie-mai 2020, din 2 motive: din cauză că nu au fost solicitanți care să spună că ei într-adevăr au nevoie, unii dintre ei nu au avut conexiune la internet, sau nu dețin un laptop, atât în mediul rural, cât și urban. Școala având în gestiune laptopuri, ar putea să întocmească contracte de arendă cu familiile a căror copii au nevoie de o astfel de sursă. Avem un plan managerial de activitate elaborat de noi, și pe care îl urmărim, unde avem planificate toate activitățile pe care ni le propunem pentru un an. Desigur că unele dintre aceste activități nu le-am desfășurat, din considerentul că totuși noi nu am luat în calcul că începem procesul educațional într-un regim restrâns, cu toate că plana ideea că pandemia va continua. Activitățile sportive, un șir de campionate nu s-au desfășurat, dar în mare parte ce am planificat ne-a reușit.
— Câți absolvenți în domeniul pedagogiei au fost angajați în raionul Ungheni de la începutul anului? Ce ne facem cu deficitul de cadre didactice?
— Ceea ce ține de profesori, avem 8 tineri specialiști noi, oferta noastră fiind de 197 de posturi vacante. Ceea ce se repartizează este foarte puțin. Noi așteptăm tineri specialiști, fizicieni, chimiști, matematicieni, dar facultățile nu au absolvenți. Sunt niște discipline de o complexitate înaltă, pe care nu prea mulți le îmbrățișează. Tinerii pedagogi, angajați conform specialității și care sunt încadrați în sistem, beneficiază de asemenea, de o indemnizație acordată de stat, în decurs de 3 ani după absolvirea instituției de învățământ, și care constituie 120 mii lei, ceea ce este un suport pentru ei. Ar mai fi și motivul că tinerii pedagogi caracterizează generația actuală de elevi, ca fiind una „dificilă” și nu pot munci cu ei.
Copiii nu sunt de vină, ei sunt influențați de mediul în care trăim. Și totuși ne confruntăm cu o mare problemă, și anume lipsa cadrelor didactice, atât tinere, cât și de vârstă pensionară, aceștia din urmă reprezintă un procent de 23%, pe care noi îi chemăm de fiecare dată, îi solicităm, și ei își manifestă interesul. Dar deoarece fac parte din grupul de risc din considerentul pandemiei, mulți dintre profesori care au atins vârsta de pensionare au renunțat.
— Dar ce ne puteți spune despre activitatea grădinițelor din raion?
— Ceea ce ține de grădinițe, acestea sunt în gestiunea primăriilor, cu condiții destul de bune. Aici avem undeva 10-15% cadre didactice de vârstă pensionară. În Măcărești, Mănoilești, Zagarancea și Sculeni sunt grădinițe renovate din fonduri alocate de Guvernul României. Cu referire la numărul copiilor din grădinițe, în oraș numărul acestora depășește cu mult normativul. De aceea, Primăria municipalității caută diferite modalități de a primi toții copii în grădinițe. Recent, a fost deschisă Grădinița „Delia”, din Ungheni Vale. Mai avem probleme în Petrești, unde la fel numărul copiilor este unul destul de mare, Sculeni, unde sunt spații care trebuiesc pregătite, grupe care necesită reparație, pentru ca copiii să poată frecventa grădinița. Avem de asemenea foarte multe localități, unde numărul de copii este unul destul de mic, avem grădinițe cu câte o singură grupă. De aceea, situația în grădinițe cu referire la eficientizarea cheltuielilor, dat fiind că dacă în treapta școlară, este o formulă după care se formează bugetul instituției, în treapta preșcolară se ia după necesități. Pe întreg raionul, ceea ce ține de numărul de copii ca medie pe grădinițe, suntem puțin sub media națională.
De asemenea, transportarea copiilor de vârstă preșcolară este una destul de complicată. Noi transportăm zilnic peste 1100 de copii, la 17 școli de circumscripție. Dar să fie transportați și cei de grădiniță, este complicat, deoarece cheltuielile aici sunt suportate de autoritățile publice locale. Noi acordăm anumite servicii primarilor, spre exemplu în Curtoaia, unde nu este grădiniță, și transportăm copiii. De asemenea, în satul Măcărești grădinița se află la o distanță mare și este nevoie de servicii de transport, achitate din contul Primăriei Măcărești.
— În oraș avem centre destinate tinerilor și copiilor. Câteva concluzii referitoare la activitatea acestora?
— La nivel de raion, avem Centrul Raional de Tineret, care au organizat un șir de activități cu preponderență on-line, Centrul de creație al copiilor, cu filiale în raion, Școala raională sportivă, cu activități extrașcolare, Centrul raional de asistență a performanței educaționale (CRAPE), unde vin copii dornici de a studia mai profund biologia, chimia, fizica, robotica. Mai avem Centrul raional de resurse a educației incluzive, centru destinat pentru copii cu cerințe educațional-speciale. Colegii de acolo muncesc mult cu cadrele didactice de sprijin, acordă asistență pedagogică și metodologică. Avem peste 50 de cadre didactice de sprijin, iar categoriile de copii care necesită suport educațional de remediere școlară, sunt diferite.
