Accesul la apă și sanitație pentru populația din mediul rural și cu venituri reduse continuă a fi o provocare importantă. Gospodăriile din zonele rurale au o rată de acces de două ori mai mică la apă și sanitație, comparativ cu cele din mediul urban. Cel mai mare decalaj se înregistrează în accesul la condiții sanitare adecvate, unde doar 2,9% din populația rurală și doar 10% din populația cu venituri mici este conectată la sistem public de canalizare. Datele se conțin într-un raport realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), transmite IPN.
Natalia Covrig, directoarea executivă a CPD, a explicat că atunci când Republica Moldova și-a asumat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă au fost stabilite anumite ținte intermediare pentru anul 2023 și ținte finale pentru 2030. Potrivit țintelor, se anticipează că 80% din populație va avea acces la sistemele și serviciile sigure de aprovizionare cu apă și 65% din populație va fi asigurată cu sisteme și servicii de sanitație până în 2023, iar până în 2030 – pentru toți. „Noi, CPD, ne-am propus să vedem unde ne aflăm astăzi fiind în anul 2023, cum a progresat Guvernul pe această dimensiune și datele arată că cel mai mic progres a fost la capitolul de asigurare a accesului la servicii de canalizare. Ne-am axat în mare parte în acest raport pe rețele publice, pentru că acestea sunt administrate de către autorități, sunt bine amenajate și ar trebui să corespundă normelor sanitareˮ, a precizat Natalia Covrig.
Directoarea executivă a CPD a afirmat că în 2023 puțin peste 30% din populația Republicii Moldova are acces la servicii publice de canalizare. Persoanele din mediul rural au cel mai mic acces la servicii de alimentare cu apă, dar și servicii de canalizare. Cea mai proastă situație este legată de canalizare, întrucât în mediul rural, sate, rata de acces la servicii publice de canalizare se ridică puțin peste 3%. Capacitatea de a accesa anumite servicii este direct corelată și cu capacitatea financiară a gospodăriilor. În zonele rurale serviciile sunt mai puțin dezvoltate decât în zonele urbane, pentru că construcția sistemelor de canalizare presupune costuri foarte înalte, a spus Natalia Covrig.
La nivel regional, Republica Moldova se desprinde de contextul majorității țărilor europene în ceea ce privește accesul populației la apă și canalizare. În ultimii ani, accesul populației la sursele de apă a crescut treptat, ajungând la o acoperire de peste 70% din rețele publice. Însă accesul la salubritate sau sanitație a crescut mai lent. Natalia Covrig a spus că în ultimii patru ani rata de acces la sisteme de alimentare cu apă a crescut cu 5%, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă pentru Republica Moldova, luând în considerare nivelul de dezvoltare economică a țării.
Potrivit raportului, cele mai semnificative inegalități în accesul la apă și sanitație sunt legate de vârstă și etnie. Gospodăriile tinere sunt conectate la sisteme publice de canalizare, sanitație cu 23% mai mult decât gospodăriile vârstnice. Este vorba despre capacitățile financiare ale gospodăriilor vârstnice de a acoperi costurile pentru serviciile de canalizare și apeduct. Situația este similară și în cazul gospodăriilor persoanelor de etnie romă. Gospodăriile non-roma cu 15% mai mult sunt conectate la servicii de canalizare în raport cu gospodăriile de etnie romă, a comunicat directoarea executivă a CPD.
În septembrie 2015, Republica Moldova s-a angajat să implementeze Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Astfel, până în anul 2030, Moldova, de rând cu alte 192 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite, urmează să-și mobilizeze eforturile pentru a elimina toate formele de sărăcie, pentru a combate inegalitățile, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă. Angajamentul Republicii Moldova pentru implementarea Agendei 2030 rezidă și din Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, care stabilește viziunea pe termen lung și direcțiile de dezvoltare a țării, setând anul 2030 ca termen în care Moldova să obțină îmbunătățiri tangibile și durabile pe toate dimensiunile calității vieții omului, în corespundere cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 și aspirațiile europene stabilite în Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
